OPINII 27 noiembrie 2019

EDITORIAL. „Suta lui nea Nicu” pe stil nou

de Dumitru Manolăchescu | 642 vizualizări

Revine în forţă trocul politic mincinos susţinut de Victor Ponta şi, mai nou, de Marcel Ciolacu – noul şef interimar al PSD. Pesediştii au dat-o jos pe Dăncilă şi nu prea mai ştiu acum ce să facă. Le sare în ajutor strategul-şef al stângii, fost pesedist abandonat în Pro România, iar trocul este evident: Ciolacule, eu îţi dau 20 de parlamentari şi-o legitimitate europeană, tu mă laşi să revin în PSD pe o poziţie cu perspective de forţă.

O fi suficient pentru stânga politică aflată într-o oarecare derivă? S-ar putea. Electoratul din ţară nu s-a despărţit încă de paternalismul şi etatismul stângist, care vor avea mereu adepţi printre românii sărăciţi de propria neputinţă potenţată de un liberalism sălbatic. Pe candidata pesedistă analfabetă şi incongruentă au votat-o, totuşi, 3,3 milioane de români. Mulţi, foarte mulţi. Or fi toţi aceştia făcuţi după chipul şi asemănarea Vioricăi? Greu de crezut, aici se văd mai degrabă efectele creşterii lefurilor unor categorii de bugetari: nu doar ţăranul manipulat din Videle îşi vinde votul, ci şi „intelectualul” din instituţia bugetară, extrem de recunoscător partidului care i-a dublat leafa fără să-l oblige să facă nimic în plus.

PSD n-are prea multe motive să-şi smulgă „membrele” de la centru sau din teritoriu, 33% la Prezidenţiale e un scor foarte bun. Au lăsat o foarte grea moştenire liberalilor, ceea ce înseamnă mari speranţe pentru revenirea în forţă la guvernare într-un viitor deloc îndepărtat. Nu avem prea multe motive să le permitem liberalilor şi preşedintelui să se culce pe-o ureche, purceaua slăbită trage să moară într-un coteţ insalubru. Şi nu de la pesta africană i se trage, ci de la fenta pesedistă dâmboviţeană. Vine iarna, bugetul e praf, iar răbdarea românilor nu va merge prea departe.

Baza votanţilor PNL-USR-PLUS nu e în ţară. Şi la Europarlamentare, şi la Prezidenţiale au votat masiv cei din Diaspora. La alegerile locale din primăvara viitoare diasporenii vor vota în număr mult mai mic, doar dacă vor face efortul să vină în ţară – ceea ce nu prea cred s-o facă mulţi. Va fi nevoie de un efort uriaş al acestor trei partide pentru mobilizarea electoratului din ţară. Cum o vor face?

Guvernul PNL a hotărât să nu taie lefuri şi pensii. Nici n-ar fi putut, dar e bine s-o spună mereu, ca să combată ştirile false marca PSD. Aici va fi vorba de prestaţia guvernului Orban pe toate palierele. Totul depinde de rezultatele acestui guvern. Nu interesează pe nimeni ideologiile, alegătorul nu ştie ce-i stânga sau dreapta politică, el vrea să trăiască decent cu bani pe care, de cele mai multe ori, nu-i merită, dar asta-i altă poveste – aproape 2 milioane de români nu muncesc, n-au muncit niciodată, cu toate că au o bună stare de sănătate. PSD i-a obişnuit să stea cu mâna întinsă la un ajutor social de 800 de lei pe lună, de ce să se ologească muncind pentru o leafă minimă doar cu câteva sute de lei mai mare?! Sigur, PNL va creşte şi leafa minimă, dar asta nu va schimba obiceiul asistaţilor leneşi.

Ce vreau să spun e că votul trece prin stomac: umple-i burdihanul şi fură-i votul – aşa ar putea suna sinteza politicilor populiste promovate de PSD de la Revoluţie încoace. La acest tip de politici se raliază organic şi Victor Ponta, care încearcă acapararea stângii. Nu va fi uşor, dar nici imposibil. Stânga unită poate fi un pericol pentru România europeană, dar totul va depinde de prestaţia liberalilor la guvernare, de sprijinul sincer şi necondiţionat în Parlament al aliaţilor din USR-PLUS şi PMP. Nu-mi dau seama ce vrea şi ce va face UDMR, e un partid abscons, cu o agendă proprie de cele mai multe ori nemărturisită.

Aşa încât, după şampania de la ziua victoriei în alegeri, ar fi cazul să ne redresăm şi să vedem realitatea: PSD este departe de a fi distrus, dezmembrat, marginalizat. Partidul ăsta are încă o mare putere de vot în Parlament şi mai are cel puţin 3 milioane de voturi de la românii care nu sunt interesaţi decât de suta de lei pe model Ceauşescu. Cu alte cuvinte, n-am făcut decât un pas. Ceilalţi urmează, iar alegerile de anul viitor sunt esenţiale în alegerea unui drum pentru România. Sper, cum spuneam, într-o unitate parlamentară de dreapta, care să fie capabilă să se opună unei stângi aflate încă în degringoladă, dar care se va remonta rapid după ce îşi va elimina „pietrele” atârnate de picioare.

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.