OPINII 14 februarie 2018

EDITORIAL. „Las în urmă o Românie dominată de prostie şi ipocrizie”

de Dumitru Manolăchescu | 1209 vizualizări

Sunt vorbele unei eleve în clasa a VII-a de la o şcoală din Târgovişte. Anna Andronache a luptat cu prostia şi ipocrizia „sistemului”, cu „statul paralel” reprezentat de odioşii de la guvernare şi-a pierdut. Sătulă de prostie şi ipocrizie, a hotărât, împreună cu părinţii ei, să plece cu toţii în străinătate.

Şi ce dacă?! Să plece unde vrea, să rămânem noi cu votanţii noştri buimăciţi de-o creştere minoră de pensie sau de leafă, ăştia patrioţi adevăraţi, cu ei vom construi noua societate socialistă multilateral dezvoltată! – sunt cuvintele care stau pe buzele fostului ministru Liviu Pop, sau actualului ministru al Educaţiei, pe care nu-i interesează soarta Învăţământului românesc, ci soarta politică a liderilor partidului din care fac parte. N-or să spună niciodată vorbele astea, dar le gândesc şi le vor gândi mereu ei şi tovarăşii lor din partid. Nu vor avea niciodată nevoie de copii şi oameni deştepţi, de creiere performante. Îi vor alunga mereu în numele egalitarismului comunist de care n-au scăpat. Atâta timp cât vor fi la Putere, ori cât vor avea un număr important de votanţi, aceşti oameni vor îndepărta România de civilizaţia europeană, o vor sărăci nu doar de speranţe, ci şi de creiere – pe care le vor exporta cu bucurie pentru a rămâne cu o confortabilă majoritate de asistaţi social, obligată să voteze până când mor cu cei care le mai dau o sută de lei, după un model care vă este bine cunoscut.

La alt capăt al firului invizibil care leagă o fată de 14 ani de realităţile crunte ale României ocupate găsim o frază a europarlamentarului Traian Ungureanu: „România nu mai este un stat UE, este un stat PSD”. Trist, teribil de trist, dar profund adevărat. România este un stat ocupat de „statul paralel” PSD. Nu vă spun ce înseamnă asta, am tot repetat mizeriile pe care le face coaliţia PSD-ALDE. Acum, însă, când lupta împotriva Justiţiei şi statului de drept a intrat în faza finală, a devenit clară o nuanţă nouă: Restauraţia. Se încearcă, printr-un efort conjugat al PSD, ALDE şi UDMR, revenirea la dictatură, la politica bunului plac, la imunitatea în faţa legii, la tot ce-am crezut eu şi alţii ca mine că nu vom mai apuca să trăim după Revoluţia din 89.

Asta este România anului 2018: un stat PSD prost şi ipocrit. Au dreptate şi fetiţa de 14 ani din Târgovişte, şi europarlamentarul de 60 de ani de la Bruxelles. O Românie fudulă, defectă şi fără viitor, în care vor să trăiască tot mai puţini tineri cu creier şi cu viitor. Şi nu Traian Ungureanu şi tot ce simbolizează lupta lui politică mă impresionează, ci renunţarea la luptă a Annei Andronache. În această cedare a ei şi-a atâtor altor tineri care părăsesc o Românie-PSD ipocrită şi proastă e scrisă drama poporului român, trăită de noi toţi în ultimii 30 de ani.

Nu ştiu ce mai putem aştepta de la restauratorii politici din PSD-ALDE-UDMR. Cred că nimic bun, dar asta nu mai e demult o noutate. Or s-o revoce pe Kovesi, or să-i scape de închisoare pe Dragnea, Tăriceanu şi toată gaşca lor de penali, or să distrugă firmele private prin politici fiscale „naziste” (aşa gândeau ei despre trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat în urmă cu doar doi anişori...) şi cine ştie ce i-o mai trece prin cap Olguţei când va reface ea tot sistemul de pensii. Nu-i neapărat o tragedie, am trăit şi vremuri mai aspre. Doar că atunci mai aveam o speranţă. Acum... nu prea, s-a cam îngustat orizontul. Putem lua în calcul alegerile parlamentare din 2020 dar... Încă nişte alegeri?! Ce dracu’ să mai aştepţi de la alegeri într-o ţară în care în ultimii 30 de ani am ales din rău în mai rău?! Dacă mă gândesc bine, miniştri ai Educaţiei au fost şi filozoful Mihail Şora, şi profesorul universitar Andrei Marga. Cum sună, frate, să-i bagi pe aceşti oameni într-o oală cu sindicalistul „genunche” Liviu Pop, sau cu unul pe care-l cheamă Valentin Popa şi are un singur merit: acela că-i convins că plagiatul e o acţiune perfect legală?!

Nu sunt de-a dreptul catastrofic pentru că am hotărât să mai aştept, totuşi, o rundă de alegeri. Indiferent cât de mult vor reuşi să restaureze între timp Dragnea-Tăriceanu şi gaşca lor politică, viitoarele alegeri mă vor lămuri definitiv ce-i cu ţara asta, spre ce ne îndreptăm, ce mai putem şi ce nu mai putem spera.

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.