OPINII 29 august 2018

EDITORIAL. Doi şmecheri în „frăţia dolarului“

de Dumitru Manolăchescu | 294 vizualizări
Sursa foto - @DonaldTrump, Facebook
Sursa foto - @DonaldTrump, Facebook

Înţelesurile cuvântului „şmecher“ diferă de la o ţară la alta şi chiar de la un om la altul. La nemţi e nasol să fii şmecher, sună prost, eşti un soi de paria al societăţii. La noi e de bine, şmecherii s-au instalat la butoane, ocupă funcţii politice şi administrative în stat, determină chiar politica statului.

La americani, până să câştige Donald Trump alegerile prezidenţiale nu era bine să fii şmecher. Situaţia s-a cam schimbat după ce o majoritate a unui popor naiv, prostit de manipulări pe reţele Net, a votat cu cel mai mare şmecher al Americii. Dar Statele Unite rezistă, acolo nici măcar „primul şmecher“ nu poate face tot ce-l taie capul, americanii şi-au creat instrumente eficiente în apărarea democraţiei şi a statului de drept.

Acolo, de pildă, ce spune avocatul preşedintelui Trump nu înseamnă şi ce spune ambasadorul SUA la Bucureşti. Avocatul, chiar dacă a fost un respectat primar al New York-ului, este un cetăţean oarecare, pe părerile căruia poţi sau nu să dai un dolar găurit, mai ales când lobbistul lucrează pe bani grei pentru oricine îl plăteşte. Deci şi pentru guvernul României, reprezentat de Liviu Dragnea.

Aşa încât, chiar nu m-ar interesa părerile unui avocat care-l apără pe şmecherul Trump în multele pricini justiţiabile în care este angrenat. Ce mă interesează, în schimb, e de unde iau Dragnea şi Meleşcanu bani pentru a plăti părerile anti-Iohannis şi anti-Kovesi scrise de Giuliani după dictarea lui Dragnea?! Ar fi vorba de câteva milioane de dolari. Dragnea e obişnuit să-şi plătească strângerile de mână cu preşedintele Trump la restaurant, a mai făcut-o, problema e de unde scoate el banii ăştia? Din buzunarul propriu? Mă îndoiesc, nu că n-ar avea de unde, dacă e în jenă financiară îl împrumută fiul proaspăt însurat, câştigător „norocos“ al unor afaceri cu porci vânduţi taman înainte de-a da pesta africană peste ei! Dar nu e în obiceiul politicienilor aflaţi la Putere să-i plătească pe detractorii procurorilor DNA din buzunarele personale, atâta vreme cât există un buzunar extrem de generos la bugetul de stat. Care, ca orice buget al statului, trebuie... buzunărit. Şi cine s-o facă, Doamne iartă şi păzeşte, dacă nu şmecherii de la Putere?!

Se vorbeşte, aşadar, despre milioane de dolari pentru Giuliani-Trump. Pe persoană fizică. Sub formă de contracte oneroase angajate de statul român condus de Dragnea, nu de Iohannis. Vom vedea în zilele care urmează ce mai apare în legătură cu subiectul ăsta. Deocamdată, e bine să ştim că lobbistul Giuliani n-are nicio treabă cu România, cred că nici nu ştie unde-i ţara asta pe hartă. Dar banii n-au miros, nu? Tot americanii ne-au învăţat şi chestia asta... Pentru nişte milioane de dolari mirosind a manele şi peşte din lacul Belina spui orice îţi dictează la telefon „amicul“ din Teleorman.

Mi-a plăcut, în schimb, ambasadorul George Maior. Cu coloană vertebrală şi cu logică. Şi fără frică de un şef Meleşcanu obosit şi stupid, supus la bătrâneţe unor orori diplomatice cărora nu le face faţă.  

Am insistat asupra acestui aspect ca să vedeţi cât de strâmbă poate fi realitatea pe care tu ţi-o închipui dreaptă, cât de mult se poate falsa chiar şi, sau mai ales în politica la nivel înalt. Pentru bani, pentru Putere, pentru interese meschine. Suntem robii intereselor meschine ale unor partide care n-au absolut nimic comun cu nevoile noastre, cu speranţele şi viitorul nostru. Ca să scape de puşcărie, condamnatul Dragnea e în stare de orice. Sunt convins că după alegerile din 2020, când Dragnea şi partidul lui vor fi istorie (adică nu vor mai fi la Putere, pentru că de dispărut e greu şi nici nu cred că-i bine să dispară un partid social-democrat), deci după alegerile Parlamentare de peste doi ani vom auzi şi citi despre guvernările Dragnea-Tăriceanu-UDMR lucruri care ne vor speria, ne vor ridica părul din cap, ne vor lăsa cu gura căscată!

Prilej să ne întrebăm într-o târzie retorică: bă, frate, chiar aşa proşti am fost?! Chiar ne-am lăsat prostiţi, atâtea milioane de români deştepţi, de o clică de şmecheri fuduli şi nesimţiţi?! Până atunci, însă, mai avem de lucru cu şmecherii ăştia şi cu lobbiştii lor din America, Ungaria, Turcia, Rusia...

Distribuie articolul:  
|

OPINII

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.