Mă sună un prieten, fost şef de Poliţie în Sf. Gheorghe, şi-mi spune: „Bă, nu mai pot, mă îneacă revolta, cum să stai la gard şi să nu intri peste unul suspectat c-a răpit pe cineva? Unde-a ajuns Poliţia, ce fac procurorii?!”.

Întrebări pe care mi le tot pun şi eu, sigur vi le puneţi şi dvs., de câteva zile încoace, ca să nu zic de câţiva ani încoace. Pentru că răpirea şi uciderea Alexandrei la Caracal e doar cireaşa de pe tortul otrăvit al incompetenţei cu ştaif a instituţiilor statului român falimentar. Aduceţi-vă aminte de fetiţa din Iaşi, omorâtă prin 2005 în subsolul unui bloc, mai amintiţi-vă şi de cei morţi şi răniţi în incendiul de la Colectiv, treceţi puţin şi prin Piaţa Victoriei pe 10 august 2018, când nişte foarte curajoşi jandarmi au bătut şi gazat cu veselie vinovaţi şi nevinovaţi de-a valma, nu ignoraţi nici omul gazat până la moarte zilele trecute de-o tovarăşă jandarm extrem de violentă căreia i s-a părut că cetăţeanul pusese mâna indecent pe-o fată... Abia după asta imaginaţi-vă că mama, sora, fetiţa sau nepoţica dvs. apelează la 112 spunând că este răpită. Imaginaţi-vă că aproximativ aceiaşi poliţişti, jandarmi şi procurori obligaţi să facă temenele politice mai-marilor României, să pupe înspăimântaţi mâna miniştrilor, aceiaşi politruci ajunşi mari cu protecţie de la Partid habar n-au cum să procedeze într-un caz de forţă majoră, care presupune să ştii ce ai de făcut, să vrei să faci şi să nu-ţi fie frică. Vă simţiţi în siguranţă, vă simţiţi apăraţi de statul român?

Îmi pare rău s-o spun, chiar îmi pare rău, dar s-a mers prea departe, aşa că nu mai contează câţi şi de ce mă-njură: sunt nevoit să dau dreptate unor cetăţeni de etnie maghiară care vorbeau despre „statul român opresor”. Nu e doar opresor, e şi prost, ticălos, hoţ. Iar când spun „statul român” înţeleg, desigur, instituţiile lui. Hai să vedem: în ce instituţii aveţi încredere? Ce instituţii funcţionează cum trebuie în ţara noastră, de care suntem atât de mândri şi pe care-o apărăm de vorbele contondente ale maghiarilor, americanilor şi altor naţii care nu pricep umorul deşucheat, prostia şi hoţia care ne însoţesc din negura vremii?

Vă spun eu: nu există o instituţie funcţională în România. Toate sunt vraişte. O vraişte creată şi dusă pe cele mai înalte culmi de un partid care se vrea stat: PSD. Sănătatea adusă-n sapă de lemn? Poliţia prostită şi înfricoşată? Jandarmeria pusă doar să bată şi să gazeze? Învăţământul de secol 21 cu deprinderi din Evul Mediu? Parlamentul plin de hoţi şi analfabeţi? Infrastructura de pe vremea lui Pazvante? Partidele politice ticăloşite şi îngâmfate? Preşedinţia ori prea implicată, ori prea tăcută?

Sunt instituţii care nu funcţionează, ori funcţionează doar pentru unii, în vreme ce poporul suferă. Alexandra din Caracal nu şi-a sunat părinţii să le spună că a fost răpită, a sunat la 112. Fata de 15 ani a avut încredere în „sistem”, în STS, Poliţie, procurori etc. Iar STS-ul, Poliţia şi procurorii şi-au rumegat bine masa de prânz, au băut o bere şi-au decretat: nu ne băgăm noi într-o poveste de amor, gagica asta a plecat cu vreunul şi face glume pe telefon...

Şi totuşi, când şi-au dat seama că-i groasă, s-au adunat gaborii şi procurorii, la fel de tâmpiţi şi unii, şi alţii, şi-au stat vreo trei ore în faţa unei porţi, ca nişte viţei ce erau, fără să aibă curajul să sară gardul, să spargă poarta şi să intre în locuinţa presupusului răpitor – care între timp şi-a recunoscut crimele, pentru că-s mai multe. Drepturile omului, frate, cum să intri peste cetăţean noaptea, pe nepusă masă? Acum dau vina unii pe alţii, dovedind cât de proşti şi nepregătiţi sunt.

Ca să mai adune o jumătate de procent la zestrea politică de toată jena, ipochimena-premier vrea referendum ca să înăsprească legile pentru criminali, violatori, traficanţi de persoane. Asta după ce le-a demolat împreună cu partidul-stat de n-a mai rămas piatră pe piatră din Justiţia românească. Un exemplu doar, ca să înţelegeţi ce-au făcut nenorociţii ăştia care ne guvernează adoptând legi care favorizează criminalii şi hoţii, nu victimele: criminalul de peste 65 de ani nu poate fi condamnat pe viaţă, dar poate fi eliberat din închisoare după executarea a jumătate din pedeapsă. Mai mult, abuzul în serviciu nu poate fi sancţionat penal dacă făptuitorul n-a obţinut foloase materiale. Criminalul din Caracal va face cel mult 10 ani de puşcărie în condiţii pe care Dragnea şi le-a pregătit ca pentru sine (ştia el ceva...), iar proştii şi netoţii din Poliţie şi Procuratură, care au înlesnit prin neimplicare moartea unei fete de 15 ani, nu pot fi pedepsiţi penal pentru că nu e vorba de niciun folos material. A, da, au fost destituiţi nişte amărâţi: şeful Poliţiei, prefectul şi subprefectul. Ultimii doi n-am prea înţeles de ce, dacă nu punem la socoteală faptul că făceau parte dintr-o gaşcă pesedistă neagreată de Dăncilă.

Aici ne aflăm. Iar inutila „hienă politică” VV Dăncilă vrea referendum şi ne imploră să nu politizăm cazul. Hai nu mă-nnebuni! Adică să tăcem chitic pentru că voi sunteţi proşti, incompetenţi şi ticăloşi?!  Ce v-ar mai place... Dar n-o să tăcem, o să murim cu voi de gât, pentru că nu de noi e vorba, ci de viaţa sau moartea copiilor şi nepoţilor noştri. De soarta ţării în care s-au născut şi în care, mulţi dintre ei, şi-ar dori să moară de bătrâneţe, nu din cauza incompetenţei şi prostiei voastre.

Ca să nu fie loc de acuzaţii şi interpretări, e de la sine înţeles că eu mă refer aici doar la persoanele şi instituţiile implicate efectiv în prima fază a operaţiunii „Caracal”.