Ne-am pricopsit cu un coronavirus despre care mi-e greu să cred că a cedat, că se declară învins. În contextul războiului de la graniţa de nord, care produce un dezastru umanitar cum Europa n-a mai văzut de vreo 80 de ani, Covidul 19 se va reactiva. Se observă deja o creştere a numărului infecţiilor şi a morţilor. Dar, în faţa altor pericole, Covid a trecut în plan secund.

Autorităţile române nu mai sunt preocupate de măşti de protecţie, de restricţii, de posibila revenire în forţă a bolii. S-a proclamat victoria finală: am învins perfidul Covid 19! A mai zis Iohannis o dată chestia asta şi-am văzut câţi au murit după acest anunţ intempestiv şi mincinos. Mi-aş dori să nu fie şi acum la fel, dar mi-e greu să cred că valul de refugiaţi nu va produce daune în statistica roz anunţată victorios de guvernanţi.

România a rămas la nivelul de 8,1 milioane de vaccinaţi. Cam 45% din populaţia eligibilă pentru vaccin. Cam puţin, vaccinul fiind singura armă eficientă împotriva Covid 19. Doar că la noi nu se mai poartă nici masca, nici vaccinul. Au ieşit din modă, se uită vecinii urât la tine dacă te văd cu masca de protecţie pe figură, iar dacă le pomeneşti de vaccin te poţi trezi înjurat civilizat printre dinţi.

Alte pericole?! Care să fie acelea? Avem un război la graniţă şi câteva sute de mii de refugiaţi ucraineni. Războiul produce pagube nu doar în Ucraina, ci şi în România. Printre altele: creşteri de preţuri, nesiguranţă, fuga după produse alimentare şi nealimentare „de criză”,  cum ar fi uleiul şi benzina. E preţul, mic pentru noi, pe care îl plătim pentru luxul pe care lumea occidentală şi l-a permis prea multă vreme: acela de a-l fi ignorat aproape drăgăstos pe „călăul” Putin.

Pe acest fond în care se întâlnesc, ca într-o furtună perfectă, mai multe crize, apar idei trăsnite ale politicienilor oportunişti. Legi restrictive, legi care pun botniţă presei, libertăţii de exprimare, opiniilor incomode. Se introduc pedepse pentru „delictul de opinie”: instigarea la ură inclusiv pe criteriul apartenenţei politice poate fi pedepsită cu 3 ani de închisoare. E o lege care ne apropie de Rusia, nu de UE. Legea aşteaptă semnătura preşedintelui Iohannis, care pare a fi din ce în ce mai deconectat de realitatea politică din ţară.

Iar săptămâna viitoare este foarte posibil ca Parlamentul nostru, în lipsă de altceva mai bun de făcut, să pedepsească cu închisoarea ofensa adusă  statului şi însemnelor naţionale. Adică de ce să rămână contravenţie şi să nu fie infracţiune?! Dar cred că aici curajoşii noştri aleşi vor avea o puternică opoziţie din partea UDMR, ceea ce va naşte noi dispute perfect inutile.

Guvernul României, DSU, CNA şi alte ONG-uri au dorit şi crearea unui „Minister al Adevărului”, care să dea de pământ cu ştirile false, cu dezinformările, cu manipularea, cu propaganda. De fapt, se urmărea desfiinţarea criticilor aduse autorităţilor centrale şi locale. Guvernul visează o ţară supusă, în care incompetenţa, hoţia, corupţia, nepotismul să nu mai poată fi dezvăluite şi aduse în dezbatere.

Îl şi văd pe preşedintele Iohannis decretând, senin, peste câteva luni: „În mandatul meu am învins Pandemia, l-am învins pe Putin, am învins corupţia şi incompetenţa”. Pe hârtie, desigur, conform principiului „dacă despre un lucru nu se scrie şi nu se vorbeşte, acel lucru nici nu există”.

Iată doar câteva „alte pericole” care stau la pândă, aşteptând să profite de slăbiciunile unei societăţi angrenate în lupte pe mai multe fronturi, cu atenţia distribuită prioritar altor evenimente majore din viaţa noastră. Şi n-am mai amintit aici nici de şoşoci, nici de propaganda pro-Rusia, nici de alte provocări antioccidentale şi antiamericane lansate pe diverse reţele sociale pe care, cu siguranţă, pedepsele impuse de legile Guvernului nu le-ar atinge...