Dumitru Manolăchescu De vreo 20 de ani încoace UDMR poate şi face totul. Sau, dacă vreţi altfel, nimic nu se poate fără UDMR. Înăuntrul sau în afara actului de guvernare, UDMR a ştiut să obţină întotdeauna ce şi-a dorit, chiar dacă nu tot ce şi-a dorit. Acum par a fi apărut oarece nori pe cerul senin al acestui partid. Ultima „victorie” a DNA este cercetarea ministrului Laszlo Borbely pentru trafic de influenţă. Întrucât investigaţiile procurorilor au început prin luna martie,

Dumitru Manolăchescu

De vreo 20 de ani încoace UDMR poate şi face totul. Sau, dacă vreţi altfel, nimic nu se poate fără UDMR. Înăuntrul sau în afara actului de guvernare, UDMR a ştiut să obţină întotdeauna ce şi-a dorit, chiar dacă nu tot ce şi-a dorit.

Acum par a fi apărut oarece nori pe cerul senin al acestui partid. Ultima „victorie” a DNA este cercetarea ministrului Laszlo Borbely pentru trafic de influenţă. Întrucât investigaţiile procurorilor au început prin luna martie, este un infantilism media să legi această cercetare de o eventuală comandă politică a preşedintelui Băsescu, drept pedeapsă pentru că UDMR se opune oricărei reorganizări administrative care nu include şi Ţinutul Secuiesc. Dacă procurorii au şi dovezi care să-l inculpe pe ministrul UDMR, e-n regulă, dacă nu, va fi încă o ratare a DNA... Apropo, aţi mai auzit ceva despre fostul ministru Olosz Gergely, acuzat inclusiv de „trădare”? Eu nu, dar poate nu sunt suficient de bine informat... Oricum, părerea generală este că vizat de acţiunile procurorilor nu este atât ministrul Borbely, cât încrengătura de interese şi nepotismul instalat în ministerele, autorităţile şi companiile de stat „penetrate” masiv de oamenii puşi în funcţii de UDMR.

Dar UDMR se pliază din mers intereselor majore ale comunităţii maghiare. Aşa încât dl. Eckstein Kovacs, consilier prezidenţial, zice că partidul său ar putea accepta soluţia unui Parlament unicameral, cu condiţia ca minoritarii maghiari să fie reprezentaţi „potrivit cu  numărul şi importanţa acestora”. E-n regulă, noroc că dl. Kovacs s-a referit şi la „importanţa” comunităţii maghiare, altfel, dacă rămânea doar la „număr”, s-ar fi putut produce unele neclarităţi legate de o interpretare abuzivă a problemei importanţei numărului, cu trimitere la numărul romilor, de pildă, care îl depăşeşte pe cel al maghiarilor, fără ca această comunitate să aibă şi pretenţii pe măsură. Mă rog, cu sau fără acordul UDMR, Constituţia tot va fi modificată, chiar dacă nu în mandatul preşedintelui Băsescu. Şi s-ar prea putea ca noua Putere, dacă-şi va permite să aibă memorie, să nu fie deloc atentă la „numărul şi importanţa maghiarilor”.

În sfârşit, pe cerul UDMR mai apare un norişor: reorganizarea administrativă este doar amânată, nu suspendată. Adică nu se vor crea, cel puţin deocamdată, noi regiuni, dar Guvernul Boc şi preşedintele Băsescu se declară hotărâţi să meargă pe descentralizare, cu scopul de a scăpa de armata de funcţionari publici inutili şi ineficienţi. Sigur, există şi aici o opoziţie a UDMR, care-şi vede decimată funcţionărimea din instituţiile publice din cel puţin trei judeţe, dar liderii maghiari nu vor putea refuza la nesfârşit orice reformă în administraţie doar de dragul „purităţii etnice” a respectivului sector de activitate.

Deocamdată, la nivelul Consiliului Judeţean Covasna liderul Partidului Civic Maghiar s-a repliat promovând o idee controversată a USL şi lansând un referendum pe problema Ţinutului Secuiesc. Referendum la care secuii din Covasna nu vor putea răspunde decât „Da, avem nevoie de un Ţinut Secuiesc autonom şi indivizibil”... E de văzut cum vor fi „apreciate” în instanţe aceste referendumuri, pentru că ele au fost şi vor fi atacate în contencios de prefecturi.

S-ar putea să constatăm că a venit vremea să ne descurcăm în treburile politice la vârf şi fără UDMR. Este ciudat, ca să nu zic altfel, ca viitorul unei ţări să stea în inerţiile etnice ale unei Uniuni Culturale, oricât ar fi ea de loială actului de guvernare. Loialitate care, iată, tocmai se verifică în această perioadă, inclusiv prin anchetele DNA.