Dumitru Manolăchescu

Ştiu că-mi voi atrage încă nişte antipatii dar nu pot să nu întreb: de ce se consideră pensionarii militari îndreptăţiţi să primească pensii speciale? Doar pentru că alţi profitori ai tuturor regimurilor, vorbesc aici de magistraţi, şi-au tras şi ei pensii speciale, în dispreţul legii şi al bunului simţ?

Pensionarii militari s-au dat în spectacol cu o penibilitate jenantă, manifestând în stradă, în câteva mari oraşe, lăsându-se manipulaţi de televiziuni şi de agitatori de profesie cu misiuni sindicale. I-am văzut la Constanţa, i-am auzit clamându-şi drepturile „câştigate pe câmpurile de luptă” din popote şi birouri şi m-am gândit că cei care au făcut 3-4-5 ani de front adevărat, cei care au stat prin lagăre şi în prizonierat ar fi îndreptăţiţi să ceară şi să primească mult mai mult decât cele câteva sute de lei pe care le primesc în plus la pensia lor amărâtă. Dar nu ei sunt cei nemulţumiţi, ei sunt prea bătrâni ca să mai ceară şi să mai primească ceva, nemulţumiţi şi disperaţi că vor deveni „asistaţi sociali” sunt militarii pensionaţi - e drept, fără voia lor... - la 40-50 de ani, cărora li s-au redus pensiile „nesimţite” de la 5-6.000 de lei la cel mult 3.000 de lei pe lună. Lor le e teamă că vor deveni asistaţi sociali!

Dacă intrăm în logica asta înseamnă că 95% dintre pensionari sunt asistaţi sociali. Dar nu de logică e vorba în manifestările virulente ale pensionarilor militari, ci de orgoliu. Oamenii ăştia au fost mereu o categorie aparte, mângâiaţi pe creştet de toate regimurile, cu privilegii şi drepturi pe care acum le vine foarte greu să le piardă. Au avut şi au încă spitalele lor, sistemul lor de asigurări de sănătate, pensiile lor creşteau odată cu creşterea soldei militarilor activi... Cum să accepte ei regimul de austeritate impus majorităţii cetăţenilor români? Cum să piardă ei ocazia de a-şi redobândi privilegiile pierdute prin noua lege a pensiilor, uzând de simpatia şi încrederea cu care armata activă în întregul ei este privită de populaţie? Cum să nu se alăture ei altor „speciali”, magistraţii, care fac şi desfac legi în funcţie de propriul lor interes?

Ca şi magistraţii, militarii s-au obişnuit să dea sentinţe şi ordine. În consecinţă, le vine greu să creadă că s-a găsit cineva să-i judece şi pe ei, să-i pună la punct, să-i oblige să intre, oarecum, în rândul lumii. Din păcate, în cazul acestor oameni „Servesc patria” s-a oprit la primul semn de recesiune, la prima pensie greşit calculată de nişte birocraţi nepricepuţi sau la prima lege a pensiilor care încearcă stoparea privilegiilor unor întregi categorii de „speciali”.