Zahărul din sfecla produsă în această zonă are cea mai mare putere de îndulcire, spun specialiștii în agricultură

Recunoscut îndeosebi ca „Patria Cartofului”, județul Covasna are toate şansele să devină lider și în ceea ce privește producția sfeclei de zahăr. Suprafețele terenurilor agricole cultivate cu această plantă înregistrează o creștere față de anii anteriori, iar tendința pare că se va menține pentru 2018, susțin specialiștii, care reamintesc faptul că zahărul produs din sfecla din această zonă are cea mai mare putere de îndulcire.

O parte dintre cultivatorii de sfeclă de zahăr din județul Covasna, dar și din Harghita, și-au dat întâlnire joi, la Târgu Secuiesc, cu reprezentanții Fabricii de Zahăr Agrana din Roman, pentru a pune la cale strategia pentru 2018. Cu câteva luni înainte, în noiembrie 2017, mai exact, alți producători de sfeclă de zahăr din județ stăteau față în față cu autoritățile locale covăsnene și cu reprezentanții Fabricii din Bod cu același scop. În ambele întâlniri s-a confirmat tendința ascendentă în ceea ce privește cultivarea sfeclei de zahăr și s-a subliniat faptul că zona județului Covasna este cea mai bună din România pentru cultivarea sfeclei.

Zahărul din sfecla din această zonă are cea mai mare putere de îndulcire

Chiar dacă în 2016 numărul de cultivatori ai sfeclei de zahăr în județul Covasna aproape că a atins un minim istoric, începând din 2017 perspectiva cultivării acestui produs a redevenit atractivă, arată cifrele instituțiilor abilitate.

„La sfecla de zahăr, în 2017 sunt 2.235 de hectare cultivate, față de 1.855, câte au fost în 2016. Fluctuația pe ani este foarte interesantă, în funcție de piață și în funcție de cum a fost plătită la timp sau nu subvenția, dar este clar că există un trend crescător. Sunt în jur de 890 de fermieri în județ, care sunt înregistrați la plată pentru cultura de sfeclă. Aceasta este cea mai bună zonă din țară pentru cultivarea sfeclei de zahăr. Calitatea sfeclei produsă aici este deosebită. Terenul, condițiile pedoclimatice și meteo sunt favorabile pentru această cultură. Există un amănunt care se știe mai puțin și anume că din sfecla de zahăr din zona aceasta se face cel mai curat și cel mai bun zahăr, care la procesare și la rafinare nu necesită niciun fel de procedee chimice ajutătoare. Este cel mai curat zahăr și de cea mai bună calitate. Zahărul din sfecla din această zonă are cea mai mare putere de îndulcire, iar din aceeași cantitate de sfeclă se obține o cantitate mai mare de zahăr de foarte bună calitate”, ne-a declarat, joi, directorul APIA Covasna, Marius Popica.

Acesta a adăugat că „în momentul de față este, fără discuție, o cultură rentabilă și care este pretabilă și foarte specifică zonei acesteia. Pentru noi, cultura de cartofi și cultura de sfeclă sunt culturi de bază”.

La întâlnirea din noiembrie, directorului Direcției Agricole Covasna, Könczei Csaba, spunea, de asemenea, că producția sfeclei de zahăr a înregistrat o creștere în ultimul an, după ce ani de-a rândul cifrele indicau doar scăderi.

„Am făcut o analiză pentru perioada 2012–2017. În primii trei ani, am avut o suprafață de 3.500 de hectare. În 2015, 2016 și 2017, suprafața a înregistrat o scădere și nu trebuie să ne ascundem după deget că s-a întâmplat din cauza incertitudinii în ceea ce privește procesatorul, adică Fabrica de Zahăr de la Bod. Din 2017, trendul este, cel puțin pe suprafață, în urcare. Noi sperăm că acest hop a fost trecut cu bine”, a explicat Könczei Csaba.

E o cultură grea, dar care se merită, spun cultivatorii

La fel ca și cartoful, sfecla de zahăr necesită la cultivare o atenție deosebită din partea producătorilor, de la plantare și până la recoltare, adică din primăvară până în toamnă, însă acest efort pare să devină rentabil, mai ales în condițiile în care subvențiile de la APIA au venit la timp, conform promisiunilor.

„Este o cultură destul de rentabilă, cu o subvenție de 1.000 de euro la hectar, ceea ce nu este un lucru de neglijat, mai ales că zona Covasnei se pretează pentru această cultură (...) , dar este o cultură grea și nu se compară cu alte culturi, ca de exemplu cea de cereale. Necesită foarte multă atenție, trebuie foarte mult îngrijită, trebuie erbicidată, trebuie stropită de mai multe ori, dar pentru cei care lucrează mai de mult în agricultură și au în cultură sfecla de zahăr deja le-a intrat în reflex și nu necesită un superefort. (...) Se merită, dar trebuie să primim un preț acceptabil pentru marfa noastră, să nu simțim că muncim degeaba. Și noi facem agricultură pentru profit, pentru bani pe care, de multe ori, îi reinvestim tot în agricultură”, ne-a declarat un cultivator de sfeclă de zahăr din zona Baraolt, președintele asociației fermierilor care colaborează cu fabrica de zahăr din Roman, Pichler Alpár Tibor.

Greutățile în domeniu

La fel ca în orice sector din agricultură, și cultivarea sfeclei de zahăr vine cu problemele sale. Cel mai important factor care ar putea descuraja fermierii, anul acesta, este faptul că, în unele situații, prețul pe cantitatea de sfeclă vândută la fabrici continuă să scadă în raport cu prețul de la raft al zahărului.

„Momentan avem o problemă cu prețul care se oferă pentru cantitatea de sfeclă predată. Este un preț care a scăzut față de anul trecut. Important este să putem să acoperim ceea ce avem de investit, fără să așteptăm să vină subvențiile, care vin mai târziu și nu se știe cât vor fi. Acum vorbim de subvenția de anul trecut, dar în prezent noi trebuie să decidem cât semănăm și încă nu știm care va fi subvenția. (...) Noi trebuie să pornim de la «cât primim pentru o tonă de sfeclă» și după aceea să facem calculele și să vedem dacă merită să cultivăm mai mult sau mai puțin. Sper că vom ajunge la o înțelegere cu fabricile și să obținem un preț acceptabil pentru care să producem”, ne-a mai declarat Pichler Alpár Tibor.

Pe de altă parte, procesatorii spun că piața îi obligă să plătească mai puțin pentru tona de sfeclă, în condițiile în care prețul zahărului tot scade din cauza unor directive europene nu tocmai inspirate.

„Principala greutate cu care ne confruntăm de câteva luni bune, chiar de anul trecut, este căderea abruptă a prețului zahărului, care s-a întâmplat din cauză că, de la 1 octombrie, cotele de zahăr nu mai există – cote care puneau o barieră celorlalte țări să exporte zahăr în interiorul Uniunii Europene. Avem presiune în principal din țările vestice, dar mai ales din Polonia. Acolo sunt fabrici de zahăr de stat, puternic subvenționate de guvern și care vin cu prețuri de dumping în România. De asemenea, și fabrica de zahăr din Oradea, care s-a închis, are stocuri de zahăr și, ca să le lichideze, are prețuri mult scăzute față de cerințele pieței. Pe de altă parte, noi lucrăm acum să mărim randamentele la hectar. Asta înseamnă producții cât mai mari”, ne-a declarat reprezentantul Fabricii Agrana, Mihai Dumitriu, care, de asemenea, a lăudat producția de sfeclă din județul Covasna, pe care o utilizează de peste 10 ani.

„Acum doi ani, aveam peste 450 de hectare, iar anul trecut am avut ceva mai puțin de 400. Anul ăsta sperăm să avem în jur de 500 de hectare, deci să ne extindem puțin. Cred că avem în jur de 48–50 de fermieri din județul Covasna. (...) Anul trecut a fost unul foarte bun pentru cultura sfeclei de zahăr, inclusiv pentru Covasna”, ne-a spus reprezentantul Agrana, compania din Roman cu acționariat majoritar austriac.

În ceea ce privește prețurile, acestea variază între 20 și 30 de euro pe tona de sfeclă, în funcție de procesator, dar producătorii beneficiază și de subvenții, chiar și de 1.000 de euro la hectar.

Pe lângă prețul la raft al zahărului, lipsa unor sisteme de irigații sau lipsa unor politici agricole care să vină în sprijinul producătorilor de sfeclă de zahăr, dar și a unei imagini de ansamblu în ceea ce privește acest sector al agriculturii, mai ales comparativ cu alte țări, constituie alte aspecte care pun piedici în dezvoltarea acestui sector agricol.

Închiderea recentă a fabricii de zahăr din Oradea se pare, totuși, că nu produce daune cultivatorilor din zona județului Covasna, ci, dimpotrivă, este benefică prin faptul că se redistribuie sumele și cresc subvențiile pentru producătorii rămași în joc, au mai specificat specialiștii prezenți joi la întâlnirea de la Târgu Secuiesc.

De asemenea, sfatul principal pe care experții în agricultură l-au avut pentru agricultorii prezenți la evenimentul de joi a fost acela de a-și îndrepta atenția și energia mai mult către culturile de sfeclă, decât spre cele de rapiță sau cereale, pentru că ar fi păcat să nu se profite la maxim de specificul zonei. Nu o dată s-a precizat, în cadrul întâlnirii, că sfecla de zahăr produsă în zona județului Covasna are calități deosebite și duce la producerea celui mai dulce zahăr.