„Ziua Pajiștilor” s-a marcat pentru prima dată în județul Covasna, joi, 11 mai a.c., în Floroaia Mare, Întorsura Buzăului. Cercetătorii Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști (ICDP) Brașov s-au reunit într-o întâlnire de lucru cu fermierii din zonă. A fost vizitată o pajiște degradată în trecut, dar care a fost îmbunătățită și redată circuitului agricol, precum și trei ferme de vaci.

La evenimentul organizat de ICDP Brașov în colaborare cu Asociația Crescătorilor de Bovine și Producătorilor de Lapte (ACBPL) Floroaia Mare și Primăria Orașului Întorsura Buzăului, au fost prezenți profesori universitari, cercetători, președinți de asociații de crescători de animale, primari, medici veterinari, directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA) Covasna, Marius Popica, precum și invitatul de onoare, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără.

În prima parte a zilei, în cadrul unei conferințe la Căminul Cultural din Floroaia Mare, au avut loc discuții despre problemele și situațiile pe care le întâmpină fermierii din zonă, dar și despre munca de cercetare efectivă și despre îmbunătățirile făcute în teren, pentru ca produsul final, laptele vacilor, să fie de calitate și în cantitate mai mare.

„Mă bucură această reuniune cu această temă extrem de importantă. (...) Mă bucur că Institutul de Pajiști de la Brașov face această întâlnire. (...) Vine pe un sector de o importanță colosală pentru România. Sistemul pajiștilor. Pajiști, fânețe naturale, care stau, până la urmă, la baza a ceea ce înseamnă una dintre marile probleme cu care se confruntă economia țării. (...) Este vorba de zootehnie. (...) În primul rând, pornind de la vaca de lapte, pentru că nu se poate ca într-o țară în care ai potențialul acesta formidabil de producție naturală de fân, de pajiști, de pășuni, să fie criză de lapte. Deficitul comercial al României pe produse lactate, la această dată, este de circa de 700 de milioane de euro. Niciodată n-am fost într-o astfel de situație. (...) În zona aceasta, resursa naturală este formidabilă. (...) La aproape 1.000 de metri altitudine, pământul, dacă numai un pic îl domesticești, îți răspunde cu niște rezultate aproape incredibile, inclusiv prin ce înseamnă structura floristică a pajiștii respective, care îți dă certitudinea că nu este vorba de cantitate, cât de calitate. România niciodată, și vreau să v-o spun cu toată răspunderea, nu va excela prin cantitate, ci va excela prin calitate”, a spus, în cadrul conferinței, Valeriu Tabără.

Colaborarea dintre ACBPL Floroaia Mare și ICDP Brașov a început în urmă cu trei ani. Lucrările de îmbunătățire efectuate pe unul din terenurile asociției au dat rezultate remarcabile.

„Colaborarea între Asociația Floroaia și Institut s-a făcut datorită unor necesități. În 2020, într-un lot de pășune, porcii mistreți ne-au produs o mare pagubă, la 30 de hectare de pășune, cea mai bună pășune pe care o aveam. (...) Când pregăteam terenul și-l semănam, toată lumea zicea că nu o să mai crească iarba acolo. Actualmente, ei văd cum mănâncă vacile și în spate crește iarba”, a explicat președintele ACBPL Floroaia Mare, Constantin Vlad.

Primarul orașului Întorsura Buzăului a menționat, în cadrul conferinței, că munca în echipă aduce multe avantaje. Acesta i-a încurajat pe fermieri și pe reprezentanții asociațiilor să se alăture cooperativei, deoarece vor avea doar de câștigat.

„De doi ani de când sunt primar, am găsit în orașul Întorsura Buzăului o situație a pășunilor, a celor aproximativ 2.000 de hectare de pășune pe care le are primăria în administrare, șase asociații și 14 persoane fizice autorizate care au în chirie diverse suprafețe. Am încercat să explic fermierilor și tuturor faptul că doar împreună putem fi puternici. Doar dacă suntem asociați într-o cooperativă, vom fi puternici. Altfel, firmele mari ne vor distruge ușor. Mulțumesc domnului Titi Vlad, care a înființat o cooperativă acum șase ani, în care a unit toate asociațiile din Întorsura Buzăului și astfel această cooperativă a primit sprijinul primăriei, așa cum este și normal, zic eu. Au depus un proiect și au primit finanțare de peste 1,5 milioane de euro din care vor face un abator (...) care lipsea din lanțul acesta al producției. Și, foarte important, (...) două tractoare și utilaje care vor fi folosite pentru întreținerea și curățarea pășunilor. Ceea ce pentru noi este un lucru extraordinar. (...) Rog în continuare președinții de asociații și toți fermierii să fie lângă această cooperativă și, împreună cu primăria, să o susținem să ducă la bun sfârșit acest proiect în plină derulare”, a explicat primarul Raul Urdă.

Tot în cadrul discuțiilor, a fost amintită și problema urmașilor care vor duce mai departe munca la o fermă, deoarece majoritatea tinerilor aleg să migreze către centre urbane. Județul Covasna stă însă foarte bine la acest capitol, potrivit directorului APIA Covasna, Marius Popica.

„La noi în județ, țin să vă spun, sunt foarte mulți agricultori. Noi vedem foarte bine cum sunt exploatațiile, sunt foarte mulți tineri care vin din spate. Este un lucru îmbucurător. Nu se întâmplă în toată țara. Dar la noi, să știți că este foarte bine, pentru că văd tinerii, fac exploatații, au fost și forme de sprijin care i-au ajutat, și asta contează enorm de mult. Combinația tatălui care știe cum să crească animalul și a copilului care știe tehnologia nouă, îi duce foarte bine înainte. Este o combinație foarte reușită. Pentru că în ziua de azi nu mai poți face lucrurile la întâmplare. Ori le faci la nivel de excelență, ori mai bine nu le mai faci deloc”, a spus Marius Popica.

A urmat deplasarea pe teren, unde s-a putut observa îmbunătățirea pajiștei permanente „Ciocănaș”. Lucrările concrete efectuate au constat în curățirea de mușuroaie și vegetație nesemnificativă, scarificare adâncă, discuit, semănat și fertilizare chimică și organică. Totodată, au avut loc apoi vizite la trei ferme de vaci.

„Lotul demonstrativ a motivat organizarea acestui eveniment la Floroaia și vizitele la ferme diferite. Am ales o fermă cu vaci de lapte a unui fermier care nu mai are urmași, deci încet-încet se va pierde, a doua, la care încă sunt tineri și duc înainte mult, și o fermă de angus, cu specificul ei. Sper că acest eveniment și ceea ce se vede ca rezultat al lucrărilor să-i motiveze pe fermieri, să fie mai apropiați de asociație și să facem treburile împreună, pentru că doar ei sunt beneficiarii a ceea ce facem. Noi efectiv îngrijim pășunile, încercăm să le creăm posibilități de pășunat cât mai bune ca să fie producția de lapte cea care să-i mulțumească. Tot ce ați văzut pășune, era pădure. Așadar, asociațiile luptă pentru interesele crescătorilor”, a declarat, pentru CovasnaMedia.ro și Observatorul de Covasna, Constantin Vlad.

Ce trebuie să facă fermierii după această întâlnire de lucru?

„A fost un eveniment foarte important, atât pentru oamenii din zonă, dar mai ales pentru noi, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști. Practic, ce am făcut noi a fost să îmbunătățim o pajiște degradată pe care să o redăm circuitului agricol. Unul din obiectivele noastre este și extensia rezultatelor cercetării. Ne dă și nouă, cercetătorilor, satisfacții. Informația științifică cel mai ușor «digerabilă» este lotul demonstrativ, ceea ce am făcut și noi aici. După acest eveniment, femierii să acorde o atenție deosebită valorificării raționale a acestei suprafețe. Să valorifice în regim de fâneață și apoi în regim de pășune. Sau mixt, fâneață-pășune sau pășune-fâneață. Să facă, după fiecare ciclu de pășunat, ca să scape de această specie invazivă, pipirigul, cosiri. Să facă o toaletare a suprafeței. Trebuie să-și administreze singuri, dar vom fi aproape, colaborăm în continuare”, a concluzionat, pentru CovasnaMedia.ro și Observatorul de Covasna, directorul științific ICDP Brașov, Vasile Mocanu.

„Ziua Pajiștilor” nu este o zi națională oficială, ci este o zi aleasă de ICDP, în funcție de vegetație, o dată pe an, în care se întrunesc cercetătorii și beneficiarii finali ai pajiștilor.

„A fost o orientare a mea, mi-a plăcut zona foarte mult. Este o zonă mirifică și am zis să facem o zi a pajiștii aici, în Floroaia Mare. A fost o reușită. S-au cules informații de la fermieri, un fel de feedback, să spunem așa. Nu este o zi festivă, ci noi alegem o dată, în funcție de vegetație. Dar facem în fiecare an o zi a pajiștii”, a adăugat Vasile Mocanu.

Dintre obiectivele ICDP Brașov se numără evaluarea stării actuale de degradare a pajiștilor permanente în vederea reintroducerii lor în circuitul agricol. Totodată, elaborează soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă - sol - plantă - animal - produs animalier - conservarea biodiversităţii și protecția mediului înconjurător, potrivit site-ului oficial al instituției.