Proiectul de lege privind Codul Silvic, aprobat joi de Guvern, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este aspru criticat de organizațiile de mediu Agent Green și WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură). 

În vreme ce autoritățile susțin că „intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor”, cele două ONG-uri spun că proiectul de lege vine cu „grave implicații”, printre care: 

-         „se legalizează o creștere necontrolată a exploatărilor de lemn”; 

-         „se va putea tăia atât cât poate „înghiți” piața lemnului”; 

-         „nu este instituită o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale”;

-         „principala funcție a pădurii ar urma să devină cea de producție de lemn”; 

-         „se creează cadrul pentru înmulțirea construcțiilor și amenajărilor legale și ilegale în cuprinsul fondului forestier național”;

-         „se  permite exploatarea peste volumul de lemn aprobat într-un deceniu”;

-         „se permite continuarea anumitor lucrări în baza unui amenajament silvic expirat” și altele. 

Ce spun autoritățile 

Într-un comunicat de presă, Ministerul Mediului a informat că „una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale. De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale (dar şi în toate siturile Natura 2000)”. 

La o conferință de presă de la finalul ședinței de guvern, ministrul Mircea Fechet a spus că „Noul Cod Silvic este o lege mult aşteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât şi codul în sine, au fost finanţate prin PNRR şi reprezintă jaloane pe care statul român şi le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României”. 

AICI este întreg comunicatul de presă al Ministerului Mediului. 

WWF-România: „Zi neagră pentru păduri adusă de noul proiect de Cod Silvic”

WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) susține în schimb că proiectul de lege pentru noul Cod Silvic va genera însă mai multe „probleme grave pentru silvicultura din România decât soluțiile de suprafață pe care le invocă”. 

„Vreme de peste trei ani, Guvernul a construit alături de factorii interesați invitați să se implice,  o viziune pentru păduri, pe care și-a asumat-o cu mândrie ca jalon al PNRR. Însă, după niciun an, același Guvern o aruncă practic la maculatură. Un „artificiu” prin care Romania irosește o șansă istorică pentru a pune bazele unor politici clare și sănătoase pentru păduri. Spunem asta pentru că, odată ajuns în Parlament, este foarte greu ca o sumă de amendamente disparate să reușească să transpună direcțiile strategice asumate de România și să dea coerența și predictibilitatea necesare pentru o lege cu o astfel de importanță”, susține Radu Vlad, managerul programelor de păduri și proiecte regionale la WWF-România 

Printre cele mai grave implicații pe care le aduce noul proiect de lege, conform WWF-România, care, pe fondul liberalizării tăierilor, vor revigora haosul în păduri, sunt:

-         Se legalizează o creștere necontrolată a exploatărilor de lemn. Este subminat practic principiul continuității recoltelor sustenabile de lemn. Se va putea tăia mai mult și mai ieftin, fără a se ține cont de impactul cumulat pe care exploatările le vor genera la nivel de peisaj forestier, cu riscuri majore legate de conservarea pădurilor și de dezvoltarea unei bioeconomii durabile.

-         Se va putea tăia atât cât poate „înghiți” piața lemnului. Visul industriei de prelucrare primară și soluția inedită a Guvernului pentru a rezolva problema recoltărilor ilegale.

-         Nu este instituită o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale. Rămânem cu același sistem ineficient centrat pe marcarea arborilor, valorificarea lemnului pe picior și identificarea cioatelor nemarcate. Este un sistem care nu produce probe concludente în instanță, nu funcționează ca prevenție ci, dimpotrivă, generează conflicte de interese sistemice și sufocă orice efort privind eficiența administrativă.

-         Nu creează un cadru clar de promovare a valorificării superioare a lemnului și aplicarea principiilor utilizării în cascadă a lemnului. Nu sunt instituite cerințe clare care să promoveze lanțurile de utilizare a lemnului cu cea mai mare valoare economică adăugată, astfel ca lemnul ca materie primă să poate fi utilizat în cel mai valoros mod, printr-o prelucrare superioară în produse cu durată lungă de viață.  

-         Deficiențe semnificative în ceea ce privește integrarea conservării biodiversității în managementul forestier. Conceptele de conservare nu sunt definite corect, iar modalitățile de conservare sunt incomplete și inconsistente.

-         Dă undă verde pentru împroprietăriri din fondul forestier proprietate publică, care a fost și înainte de 1945 în proprietatea statului. Urmează noi valuri de retrocedări controversate și o fărâmițare administrativă artificială a fondului forestier național.

AICI este întreg comunicatul de presă al WWF România. 

Agent Green: „atentat brutal la siguranța națională”

În același timp, și organizația Agent Green critică în termeni duri noul proiect de lege, pe care îl numește „atentat brutal la siguranța națională”. 

„Discutăm despre un veritabil atentat asupra pădurii României care este deja destructurată, degradată și vulnerabilizată de exploatările abuzive și masive din ultimii 20 de ani. Pădurea și-a pierdut deja reziliența în fața schimbărilor climatice deși ar trebui să fie principalul scut pentru le atenua. Codul silvic aprobat de guvern pune în pericol pe absolut toți cetățenii țării și le compromite definitiv drepturi constituționale cheie. Este totodată o mișcare profund anti-europeană în favoarea unor interese private vremelnice”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Câteva dintre argumentele formulate de specialiștii organizației de protecția mediului înconjurător Agent Green împotriva noului cod silvic sunt: 

-        Măsurile propuse vor transforma pădurile native ale României în plantații similare celor din agricultură. Principala funcție a pădurii ar urma să devină cea de producție de lemn. Alte funcții cheie precum cea socială, scut climatic, biodiversitate, recreere, protecția infrastructurii (drumuri, căi feroviare, linii electrice, lacuri de acumulare etc), protecția surselor de apă vor fi diminuate covârșitor;

-        838.000 de hectare cu păduri (aproximativ suprafața cumulată a Capitalei și a județului Cluj) care nu sunt incluse în fondul forestier național vor putea fi defrișate (tăiate definitiv), reglementarea acestora fiind relaxată de noul cod;

-        Permite noi retrocedări ilegale masive din fondul forestier proprietate publică care au fost dintotdeauna ale statului;

-        Fragmentează fondul forestier național;

-        Se permit cele mai agresive tipuri de tăieri (progresive și rase) în lipsa amenajamentului pe proprietățile de pădure mai mici de 10 ha;

-        Se permit tăieri rase pe suprafețe mai mari de 3 ha în anumite situații pentru care se acordă un termen mai mare de 2 ani pentru reîmpădurire;

-        În pădurile situate în exteriorul ariilor naturale protejate se pot desfășura competiții și activități cu mijloace de transport offroad motorizate (ATV, enduro etc);

-        Nu se va produce mult așteptata reformă profundă a sectorului silvic;

-        Conflict de interese și abuz: personalul  ocoalelor  silvice de regim care aparțin de societăți comerciale private, este împuternicit să efectueze acțiuni de control, să constate contravenții și infracțiuni silvice, să oprească și să legitimeze persoane și să aplice sancțiuni. Toate aceste competente se suprapun cu cele acordate Gărzilor forestiere;

-        Nu se separă activitățile de reglementare și control către entități diferite și nici activitățile de administrare de cele de comercializare;

-        Decizia  transparentizării amenajamentelor silvice este lăsată la discreția ministerului mediului, deși Agent Green a câștigat definitiv procesul cu această instituție a statului prin care instanța a obligat-o să publice toate amenajamentele silvice din toate pădurile României (inclusiv hărțile și descrierile parcelare);

-        Romsilva primește dreptul nelimitat de a construi țarcuri în pădurea publică a statului în scopul creșterii și vânării în captivitate a animalelor sălbatice;

-        Nu mai este prevăzută măsura confiscării mijlocului de transport surprins în timpul unei expediții ilegale.

În același timp, Agent Green vorbește și de câteva aspecte parțial pozitive din acest proiect de lege, respectiv: „compensații pentru proprietarii privați de păduri care optează pentru moduri de administrare mai protective, se înăspresc unele pedepse și se adaugă infracțiuni silvice noi menite să combată unele metode moderne de furt, se interzic tăierile rase în ariile naturale protejate, dar se permit alte tipuri de tăieri în cicluri scurte de producție care presupun că arborii nu vor fi lăsați să trăiască și să crească mai mult de un sfert din durata lor de viață”. 

WWF România și Agent Green mai spun că Parlamentul României și Președinția trebuie să intervină de urgență. 

Proiectul de lege privind Codul Silvic a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”.