Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Covasna contrazice raportorul Airly, care afirmă că județul Covasna se numără printre județele cu cea mai proastă calitate a aerului din România. Autoritățile covăsnene susțin că datele înregistrate la cele două stații de măsurare din Sfântu Gheorghe nu arată depășiri ale indicatorilor calității aerului. 

Cetățenii din județul Covasna nu trebuie să se alarmeze în urma informațiilor apărute în spațiul public zilele trecute, conform cărora județul Covasna este în topul celor cu cea mai proastă calitate a aerului din România, (pe lângă Ilfov, Iaşi, Dolj şi Municipiul Bucureşti), a spus directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu, marți, într-o conferință de presă. 

Potrivit acestuia, datele de la cele două stații de monitorizare a calității aerului din Sfântu Gheorghe, cea de fond regional, din Lunca Oltului și cea de fond urban, din strada Victor Babeș, arată exact contrariul, că de fapt aerul de aici este unul bun. Un alt argument care stă la baza acestei afirmații este și că aici nu există fabrici care să fie mari poluatori, astfel că singurele surse care mai influențează din când în când senzorii stațiilor în ceea ce privește PM10 sunt, mai degrabă, traficul și cele peste 20.000 de centrale de apartament sau de la casele de locuit. 

Directorul APM Covasna a spus și că raportul Airly e cel puțin discutabil, pentru că nu se cunoaște unde exact sunt montați senzorii și în ce condiții, și nici dacă sunt calibrați sau verificați. El a explicat și că procedeul oficial prin care autoritățile covăsnene adună datele și sunt publicate pe site-ul CalitateaAerului.ro este unul certificat. 

„Acest ONG dă date pe care noi considerăm că nu sunt nici relevante și nici nu au un grad de precizie. Nu știm cu ce măsoară. Noi măsurăm PM10, care este un factor esențial în sănătatea umană, Ozonul, NOx, SOx. Și sunt mereu cu valori mult sub limitele admise. Nu avem probleme”, a spus Gheorghe Neagu. 

Depășiri ale indicatorilor care verifică gradul de calitate al aerului au fost iarna trecută, au declarat reprezentanții APM Covasna, însă precizează că este vorba despre doar cinci zile, iar depășirile au fost, în general, aproape de limită. 

„A fost depășire în 27.11.2020, când a fost un coeficient de 51,04 micrograme pe metru cub, în condițiile în care limita maximă admisă este de 50 micrograme pe metru cub. În data de 20.01.2021, am avut, într-adevăr, o valoare mai mare, de 70,35. În 21 ianuarie a fost 51,67, în 22 ianuarie 52,48 și în 23 ianuarie 53,67. Deci foarte apropiate de limite maxime admise”, a declarat Gheorghe Neagu.  

Cauzele acestor depășiri sunt traficul, inversia termică și folosirea constantă a centralelor de apartament, mai explică reprezentanții APM Covasna. 

„Nu se poate trage o concluzie așa de repede, în trei luni de zile. Nu poți să spui că județul Covasna e poluat. Ca să tragi o astfel de concluzie îți trebuie un studiu, modelări, mai mulți parametri. Pur și simplu, nu se poate”, a spus și șefa Serviciului de Monitorizare Laboratoare din cadrul APM Covasna, Sándor Mária.

Conform legii și spuselor reprezentanților APM, dacă într-adevăr județul Covasna ar fi avut depășiri constante ale indicatorilor calității aerului, atunci aici ar fi trebuit conceput un Plan de Acțiune, or, în momentul de față județul cade sub incidența unui Plan de Menținere a Calității Aerului, întocmit de Consiliul Județean și aprobat de Ministerul Mediului, valabil până în 2025. 

Studiul publicat de Airly și citat de Agerpres săptămâna trecută de la care a pornit dezbaterea a arătat că județele Covasna, Ilfov şi Iaşi sunt printre cele mai poluate judeţe din România, în timp ce Harghita şi Galaţi se pot lăuda cu cea mai mică concentraţie anuală de particule PM10 din ţară. 

Sursa amintită a precizat și că pentru acest studiu au fost luate în considerare atât datele de la cei peste 200 de senzori de monitorizare a calităţii aerului Airly amplasaţi în toată ţara, cât şi staţiile naţionale de referinţă existente acolo. Raportul a urmărit nivelurile de poluare din perioada noiembrie 2020 - februarie 2021.