CULTURA 23 martie 2018

Volumul „Viaţa publică din Sfântu Gheorghe“, apărut în colecţia „Centenarul Marii Uniri“

de Agerpres | 419 vizualizări

Cele mai importante evenimente petrecute în viaţa publică a oraşului Sfântu Gheorghe în ultimii aproape o sută de ani au fost reunite de arhivistul Ioan Lăcătuşu într-un volum, apărut recent la Editura „Eurocarpatica“, în colecţia „Centenarul Marii Uniri“.

Volumul acoperă perioada 1919-1989, evenimentele fiind structurate cronologic în trei capitole principale, respectiv perioada interbelică - România Mare (de la 1 ianuarie 1919 până pe 31 august 1940), perioada administraţiei horthyste (septembrie 1940-martie 1945) şi perioada comunistă (martie 1945-31 decembrie 1989), incluzând şi perioada Regiunii Autonome Maghiare (27 septembrie 1952-24 decembrie 1960).

În cele aproape 700 de pagini sunt prezentate informaţii despre evoluţia şi structura etnică, socială şi confesională a populaţiei, despre administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, economia, personalităţile vieţii publice, dezastre naturale, evenimente, precum şi fapte diverse aparent minore, dar care capătă semnificaţie în contextul resconstituirii vieţii cotidiene, a stării de spirit şi a mentalităţilor colective într-o anumită perioadă istorică.

„Volumul nu şi-a propus să realizeze o prezentare exhaustivă a vieţii publice a oraşului Sfântu Gheorghe din perioada 1919-1989, ci doar să prezinte principalele repere ale istoriei locale, aşa cum sunt acestea redate în documentele vremii şi să faciliteze realizarea cercetărilor viitoare, inclusiv pentru perioada de după 1990 şi până în prezent. Prin editarea volumului în preajma aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, s-a urmărit introducerea în circuitul public a informaţiilor, majoritatea inedite, rezultate în urma inventarierii fondurilor arhivistice Primăria oraşului Sfântu Gheorghe, Prefectura judeţului Treiscaune (parţial) şi ale altor fonduri şi colecţii arhivistice aflate în păstrare la Arhivele Naţionale Covasna şi în Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan“, precum şi a informaţiilor publicate, în principal, în anuarele Angvstia, Acta Carpatica şi în alte lucrări apărute la editurile Eurocarpatica, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Grai Românesc, a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. Având în vedere numărul mare al lucrărilor în limba maghiară dedicate istoriei oraşului Sfântu Gheorghe şi fostului judeţ Treiscaune, azi Covasna, şi lipsa unor asemenea lucrări în limba română, am acordat un spaţiu mai mare informaţiilor referitoare la românii, maghiarii şi alte etnii din oraşul Sfântu Gheorghe, judeţul Treiscaune, azi Covasna, şi la relaţiile acestora cu românii din celelalte zone ale ţării, prin valorificarea ştiinţifică a surselor documentare româneşti. Nădăjduim că lucrarea va constitui o necesară sursă documentară pentru perioada de referinţă (...) şi va contribui la înlăturarea unor clişee şi prejudecăţi referitoare la caracterul monoetnic maghiar al oraşului Sfântu Gheorghe“, scrie dr. Ioan Lăcătuşu.

Acesta a îndeplinit funcţia de viceprimar al oraşului Sfântu Gheorghe între anii 1977-1984 şi a lucrat la Arhivele Naţionale Covasna între anii 1990-1994 şi 2005-2011, iar în prezent este directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi unul dintre liderii marcanţi ai comunităţii româneşti din Sfântu Gheorghe.

Din acest volum aflăm, printre altele, că în perioada interbelică oraşul s-a dezvoltat, modernizat şi democratizat, a fost vizitat de personalităţi importante, precum generalul Averescu, prim-ministru României Mari, în mai 1920, regele Ferdinand, în iulie 1920, mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, în 1922, compozitorul George Enescu, în 1925, actorii Constantin Nottara, în 1926 şi George Calboreanu, în 1930, scriitorii Mircea Eliade, Camil Petrescu şi istoricul Nicolae Iorga, în 1936, dar şi că oraşul a fost afectat de o secetă mare în toamna anului 1919 şi de un îngheţ puternic în primăvara anului 1920.

Perioada cuprinsă între anii 1940-1944, când, în urma Dictatului de la Viena, partea de Nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei, este prezentată drept una dintre cele „mai întunecate perioade din istoria oraşului Sfântu Gheorghe“, printre altele fiind amintită şi data de 3 mai 1944, când toţi evreii din urbe au fost internaţi într-un ghetou, iar apoi trimişi în lagărele naziste de exterminare.

Cel de-al treilea capitol aduce în prim plan schimbările în viaţa oraşului Sfântu Gheorghe din perioada comunistă, atât din punct de vedere edilitar-gospodăreşti, cât şi din punct de vedere demografic şi se încheie cu evenimentele din decembrie 1989.

Volumul va fi lansat oficial în această primăvară, în preajma Zilelor Sfântu Gheorghe, sub egida „Centenarului Marii Uniri“.

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.