CULTURA 13 mai 2020

Pagini regăsite. Béla Bartók ia ore de limba română de la medicinistul Miron Creţu, originar din Hăghig, jud. Covasna

de Covasna Media | 1185 vizualizări

În 30 martie 1996, în organizarea Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna” și a Fundației „Armonia” a Familiilor Etnic Mixte din România, filiala Covasna, la Balvanyos a avut loc simpozionul cu tema „Marii prietenii între oamenii de cultură români și maghiari”. Comunicările prezentate cu acest prilej au fost publicate într-un volum, coordonat de Ștefan Rab. În cadrul simpozionului, au prezentat comunicări cercetători, muzeografi, arhiviști, istorici, etnografi, muzicologi, preoți, profesori și alți intelectuali din București, Sibiu, Cluj-Napoca, în rândul cărora s-au aflat: prof. univ. dr. Corneliu Bucur, dr. Laszlo Ferencz, dr. Alexandru Porțeanu, dr. Szekely Zoltan, Mircea Valer Stanciu, dr. Bartok Botond, pr. Gheorghe Rățulea, Dan Brudașcu, pr. Gyor Biro, Octavian Zegrea, Vasile Lechințan și Ioan Lăcătușu (moderator Ioan Solomon).

Cu acest prilej, distinsul cărturar clujean Florea Marin a susținută comunicarea Béla Bartók ia ore de limba română de la medicinistul Miron Creţu, originar din Covasna. Prof. Univ. Dr. (născut în 1923), prin opera sa monumentală este considerat cel mai mare istoriograf al medicinii clujene.

Referindu-se la opera de istoriografie a profesorului Florea Marin, venerabilul profesorul Crișan Mircioiu spunea: „Este o operă de istorie, pentru că din prezentarea vieții unor personalități ale lumii medicale românești, dezvăluind trecutul, cu care ne mândrim, sunt puse în lumină trăsături și aspecte din viața poporului nostru, a cărui spiritualitate a fost totdeauna de înaltă calitate. El s-a apropiat de cercetarea vieții și activității studentului medicinistul Miron Creţu (1887-1947), care era originar din comuna Haghig, judeţul Covasna, şi care a absolvit Facultatea de Medicină la Budapesta în anul 1914.

Medicul Miron Crețu (27 octombrie 1887, Hăghig – 1960, Vatra Dornei) a făcut parte din elita românească a județului Treiscaune, care a participat nemijlocit la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri, de la 1 Decembrie 1918. A fost medic primar judeţean, prefect al județului Treiscaune, senator, preşedinte al Despărţământului ASTRA Trei Scaune. Despre modul cum dr. Miron Creţu și-a îndeplinit funcţia de medic-şef al judeţului Treiscaune, documentele vremii menționează: „Iubitor de dreptate, medicul Miron Creţu dovedea, prin fapte, corectitudine şi obiectivitate, perseverenţă şi exigenţă, bucurându-se de prestanţă şi prestigiu. Prin firea sa activă, reuşea să acopere o paletă largă de aspecte legate de sănătatea şi igiena publică. Numeroase au fost intervenţiile sale pentru terminarea noului pavilion al spitalului din Sfântu Gheorghe (acum devenit cel vechi), cu 140 de locuri, construcţie începută înainte de primul război mondial şi abandonată din cauza acestuia”. În lucrarea Extras din raportul anual asupra stării sanitare a judeţului Trei Scaune pe anul 1927, apărută sub semnătura medicului primar al judeţului, dr. Miron Creţu, la Tipografia „Moricz Istvan” din Sfântu Gheorghe, se spune printre altele că o igienă publică corespunzătoare nu se poate realiza, deoarece, „pe de o parte lipsesc mijloacele cerute de ştiinţă, iar pe de altă parte concursul societăţii. La acestea se adaugă organizarea deficitară a asistenţei medicale în mediul rural, care se finanţa la data respectivă numai din bugetul local.”

În perioadă interbelică (1919 -1940), preşedinţi ai Despărţământului ASTRA Treiscaune (instituţie care a avut un rol important în promovarea culturii şi spiritualităţii româneşti) au fost: Aurel Nistor, V. Rauca Răuceanu, Mihai Ţigoianu, Ioan Vintilă, Miron Creţu, Ioan Popa, Petre Marcu şi Eugen Sibianu. După anul 1949, este arestat și obligat să lucreze la canalul Dunărea-Marea Neagră. La ieșire din închisoare i s-a stabilit domiciliul forțat la Vatra Dornei.

Béla Viktor János Bartók este născut la 25 martie 1881, la Sânnicolau Mare, și a decedat la 26 septembrie 1945,  la New York. A fost compozitor și pianist maghiar, unul din reprezentanții de seamă ai muzicii moderne. Primele lecții de pian le-a primit de la mama sa. Din 1899 a studiat pianul și compoziția la Bratislava, (Slovacia) și la Academia Regală de Muzică din Budapesta, unde între 1908 și 1934 a funcționat ca profesor de pian. Între anii 1934 și 1940 a lucrat la Academia de Științe din Budapesta în domeniul folclorului muzical. În 1940 a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde, pentru o scurtă perioadă (1940-1941), a lucrat pe lângă „Columbia University” și ca profesor de muzică în New York, având venituri financiare modeste. A murit bolnav de leucemie în New York. Născut într-o localitate multietnică, a cunoscut de mic folclorul românesc, pe care mai târziu la cercetat și valorificat în creațiile sale. Statul român a urmărit de la început cu simpatie şi interes colecţiile folclorice” ale lui Béla Bartók privitoare la cântecele şi dansurile populare româneşti din Transilvania. În anul 1924, românii au acordat lui Béla Bartók ordinul Bene merenti. În același an, Societatea Compozitorilor Români organizează un concert dedicat aproape în întregime operelor lui Béla Bartók, ocazie cu care Enescu cântă, acompaniat la pian de Bartok însuși, Sonata a II-a pentru vioară și pian a acestuia. Doi ani mai târziu, compozitorul maghiar revine la București ca pianist solist în propria Rapsodie pentru pian și orchestră – lucrare de debut – dar stârnește interes și prin alte două opus-uri pianistice ale sale, expresionistul „Allegro barbaro” și „Dansurile românești”, oferite ca supliment în același concert. În perioada interbelică, Béla Bartók a concertat la Brașov și Sfântu Gheorghe, fiind găzduit în csa de pe str. Miko Imre, pe clădirea căreia este amplasată o placă memorială.

Pentru ineditul informațiilor cuprinse în comunicarea medicului – scriitor Florea Marin, redăm integral textul comicării sale întitulată Béla Bartók ia ore de limba română de la medicinistul Miron Creţu, originar din Covasna.

Dr. Ioan Lăcătușu

*

Béla Bartók, compozitor, pianist şi muzicolog maghiar de seamă al secolului XX, s-a născut în anul 1881 la Sânnicolau, lângă Arad. Ca semn de înaltă preţuire pe care i-o acordă poporul român stă mărturie o placă comemorativă bilingvă şi o cameră specială „Béla Bartók” amenajată în muzeul orăşenesc Sânnicolaul Mare. Câte o stradă în oraşul natal, la Bucureşti şi Cluj-Napoca îi perpetuează amintirea. Un club muzical îi poartă numele la Bucureşti. Se cunoaşte că Béla Bartók a colecţionat şi studiat folclorul popoarelor ce trăiau împreună cu maghiarii - slovacii, sârbii şi în special românii.

În comuna natală a lui Bartók convieţuiau români şi maghiari, astfel că el cunoştea parţial limba română, fapt ce i-a ajutat să studieze folclorul românesc. Totuşi, el a dorit să-şi aprofundeze cunoaşterea limbii române şi de aceea a făcut o vizită la Societatea academică „Petru Maior” a studenţilor români de la Budapesta, unde a solicitat lui Moise Baltă să-i recomande un student român care cunoaşte limba maghiară şi este dispus să-l înveţe limba română. A fost ales medicinistul Miron Creţu (1887-1947), care era originar din comuna Haghig, judeţul Covasna, şi care a absolvit Facultatea de Medicină la Budapesta în anul 1914. Colaborarea dintre Creţu şi Bartók a fost foarte bună. Între ei s-au statornicit relaţii de prietenie care s-au menţinut toată viaţa lor. Bartók era mai mare cu şase ani decât Miron Creţu. Mai mult, au întreţinut şi o intensă corespondenţă păstrată în parte la Arhivele Academiei de Muzică din Budapesta.

Statul român a urmărit de la început cu simpatie şi interes colecţiile folclorice” ale lui Béla Bartók privitoare la cântecele şi dansurile populare româneşti din Transilvania. În anul 1924, românii au acordat lui Béla Bartók ordinul Bene merenti, clasa I, oferit la reprezentanţa diplomatică a României la Budapesta. Cu această ocazie, Béla Bartók l-a evocat cu recunoştinţă pe dr. Miron Creţu, care l-a ajutat în însuşirea limbii române, având posibilitatea să cunoască şi să înţeleagă mai bine şi mai corect folclorul românesc. Bartók a fost una dintre personalităţile de frunte ale maghiarimii interbelice care a acţionat pentru fraternizarea popoarelor din bazinul dunărean. Din aceste gânduri s-a născut, în 1929-1930, Cantata profana. În ţara lui - Ungaria - n-a fost înţeles şi în 1940 a emigrat împreună cu familia în SUA.

Înţelegând valoarea colecţiilor folclorice româneşti ale lui Bartók, statul român a achiziţionat o parte dintre ele, astfel că, la cunoaşterea şi conservarea folclorului românesc a contribuit şi marele muzicolog amintit. Pentru acest motiv, pentru că s-a născut pe pământ românesc şi a acţionat în sensul fraternizării popoarelor, Béla Bartók a fost considerat un prieten al poporului român şi binemerită din partea poporului român.

Note: Florea Marin, Medicii şi Marea Unire, Edit. Tipomur Târgu Mureş, 1993, p. 140 și 2 Francisc Laszlo, „Limba română a lui Béla Bartók”, în Steaua, Cluj-Napoca, 10/1985, p. 51.

Florea Marin

Legenda foto: Béla Bartók (stânga) – Miron Creţu (dreapta)

 

 

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.