Cu ocazia marcării a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, au apărut mai multe lucrări referitoare la istoria și cultura românilor din Arcul Intracarpatic și conviețuirea lor cu secuii/maghiarii și cu alte etnii. Pe lângă toate acestea, pentru a oferi generației de astăzi și celor viitoare o „radiografie”, o oglindă, o arhivă în imagini a istoriei, culturii și identității românești din județul Covasna, de-a lungul timpului, Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe și Forumul Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, cu binecuvântarea Preasfințitului Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, au realizat documentarul Comunități Românești din județul Covasna, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.

Filmul prezintă momentele esențiale ale evoluției, adesea dramatică, a comunității românești din sud-estul Transilvaniei, contribuția specifică a românilor din această parte de țară la patrimoniul cultural național și universal, cât și obolul lor la progresul și prosperitatea României.

În film sunt prezentate momente din istoria celor două principale instituții identitare: biserica strămoșească și școala în limba română, instituțiile și asociațiile culturale, personalitățile locale, patrimoniul cultural material și imaterial, monumente de for public, tradiții, obiceiuri, ocupații tradiționale, în mod deosebit oieritul transhumant, relațiile populației din zonă cu românii de peste munți etc. 

Personalități din județ, dar și din cultura națională românească (președintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, directorul Bibliotecii Academiei, prof. univ. dr. Nicolae Noica, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, prof. univ. dr. Dumitru Preda, prof. univ. dr. Valer Dorneanu – președintele Curții Constituționale, IPS Ioan – Mitropolitul Banatului, PS Andrei – Episcopul Covasnei și Harghitei, avocatul Ioan Solomon, prof. univ. dr. avocat Ioan Sabău-Pop, prof. Petre Străchinaru, prof. Ioan Paul Voinescu, conducătorii unor asociații și instituții culturale, primari, preoți, profesori și alți fruntași locali expun în interviurile lor situația socio-economică, culturală, civică și aspecte ale conviețuirii interetnice din acest județ, cu luminile și umbrele lor. În spiritul adevărului istoric, nu au fost ocolite momentele dramatice trăite de români, mai ales cele din ultimele două secole. 

Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, în intervenția sa, afirmă că: „Regiunea de la curbura Carpaților e foarte bogată din punct de vedere istoric, pentru că plămada principală din care s-a născut statul român, adică elementul daco-get și elementul roman și apoi al treilea element, slav, a fost prezentă la fel ca în toate celelalte colțuri ale pământului românesc. Mărturiile civilizației dacice în această regiune sunt foarte bogate, iar civilizația romană este una de adâncime, de mare prestigiu. În timp ce despre secui știm momentul venirii lor în această regiune, românii s-au plămădit aici, prin urmare, nu avem nici o dată în legătură cu vreo venire sau vreo plecare a lor”.

IPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, ierarhul trimis de Providență pentru a păstori credincioșii ortodocși români după înființarea noii Eparhii a Covasnei și Harghitei, menționează că: „Ar fi interesant de studiat din punctul de vedere al așezării comunităților din cele două județe și veți observa că majoritatea așezărilor românești sunt așezate la poalele munților, iar comunitățile maghiare compacte sunt la șes, la loc mai domol, la câmpie. Acest mod de așezare a comunităților corespunde etnogenezei poporului român. Rare sunt comunitățile românești care își au sorgintea într-o zonă de câmpie. Ce concluzie putem să tragem de aici? Că cei care își au rădăcinile adânci în această țară sunt cei care au stat și s-au dezvoltat la poalele muntelui, și nu cei care s-au așezat la câmpie, mai alaltăieri. Populația maghiară a venit mult mai târziu și, păstrând proporțiile și unitățile de măsură ale istoriei, au venit cam alaltăieri”.

În film sunt prezentate informații despre scăderea dramatică a populației românești, despre deznaționalizarea românilor din județ, îndeosebi a celor din comunitățile mici și foarte mici. Realizatorii acestui proiect și-au propus să prezinte și informații despre comunitățile românești dispărute și pe cele cu un număr foarte mic de membri, evidențiind fizionomia multietnică și pluriconfesională a așezărilor județului Covasna și, prin aceasta, eliminarea prejudecăților potrivit cărora acest județ este o enclavă monoetnică maghiară, în mijlocul României.

Inițiatorii și realizatorii filmului documentar dedicat românilor din județul Covasna vor face demersurile necesare pentru asigurarea resurselor financiare necesare realizării unor filme asemănătoare pentru românii din județele Harghita și Mureș. 

Documentarea filmului a fost asigurată de cercetătorii de la Centrul European de Studii Covasna-Harghita: dr. Ioan Lăcătușu, Ciprian Hugianu și Erich Mihail Broanăr, iar realizarea efectivă de o echipă de operatori condusă de regizorul Laurențiu Calomfirescu. Inițiatorii și realizatorii proiectului adresează, și cu această ocazie, sincere mulțumiri tuturor celor care, într-un fel sau altul, au contribuit la finalizarea cu bine a acestei mărturii, care vorbește convingător despre dăinuirea românească, la cumpăna dintre secole și milenii, în primul rând Secretariatului General al Guvernului și Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei. 

Filmul poate fi vizionat la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=6cluwm3kucM

Biroul de presă al CESCH