Festivalul „Ciobănașul”. Jumătate de secol în slujba culturii populare tradiționale românești

În toamna acestui an, Primăria orașului Întorsura Buzăului împreună cu Casa orășenească de cultură și Ansamblu „Cununa Carpaților” organizează cea de-a 50-a ediție a Festivalul „Ciobănașul”, adevărată performanță, în mediul instituțional și asociativ din zonă, împreună cu „Sântilia” sau „Nedeea mocănească” de la Voinești-Covasna.

Pentru a marca, așa cum se cuvine, acest eveniment, devenit emblematic pentru Depresiunea Buzăului Ardelean, Casa orășenească de cultură împreună cu Primăria orașului Întorsura Buzăului au hotărât să editeze lucrarea Festivalul „Ciobănașul”. Jumătate de secol în slujba culturii populare tradiționale românești, apărută la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe, ediție îngrijită de Costică Oltean și Ioan Lăcătușu; cuvinte către cititori de Raul Urdă, primarul orașului și de cunoscutul om de cultură prof. Petre Străchinaru; documentare, Ciprian Hugianu, tehnoredactare Erich Mihail Broanăr.

Lucrarea își propune să redea o prezentare concisă a unuia din cele mai longevive proiecte culturale din județul Covasna. În acest scop, în paginile lucrării redăm integral materiale de presă (știri, reportaje, interviuri etc.) care relatează, an de an, organizarea și desfășurarea Festivalului „Ciobănașul”, articole apărute în presa locală, respectiv în ziarele „Cuvântul nou”, „Observatorul de Covasna”, „Mesagerul de Covasna” și în câteva ziare centrale.

Pe lângă cercetarea presei locale și centrale, am valorificat o serie de informații păstrate în arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, și de observații culese pe „viu”, prin metoda „observației coparticipative”, folosită cu ocazia participării subsemnatului, la o parte a manifestărilor din programul Festivalului.

Astfel, putem afirma, cu deplin temei, că principala contribuție la organizarea și desfășurarea celor 49 de ediții ale Festivalului „Ciobănașul” au avut-o locuitorii urbei care au condus destinele orașului, în această perioadă. Ne referim, în primul rând la primarii, directorii Casei orășenești de cultură și prietenii lor din administrația publică județeană și centrală.

În ultimii 55 ani, localitatea Întorsura Buzăului a fost condusă de 6 primari, media unui mandat de primar fiind, în perioada de referinţă, de 9 ani... Cei mai longevivi primari au fost: Gheorghe Baciu – 19 ani, Sergiu Manolatos și Băncilă Leca, fiecare câte 12 ani, Constantin Trifan – 10 ani, Raul Urdă – 3 ani și continuă mandatul, până la alegerile din 2024.

În realizarea misiunii lor, în domeniul cultural inclusiv în organizarea Festivalului „Ciobănașul” primarii au fost sprijiniți de persoane care au activat în acest domeniul, din rândul cărora menționăm directorii Casei de cultură: Costică Oltean 26 (ediții), Gheorghe Bularca (10 ediții), Eugenia Blegu (10 ediții), Elena Baniță (patru ediții).

Așadar, observăm, au trecut peste 26 de ani de când Costică Oltean, directorul Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, se ocupă de organizarea acestui eveniment important pentru Depresiunea Buzăului Ardelean și nu numai. Sincere felicitări și succes pe mai departe în realizarea acestei onorante responsabilități publice, definitorii pentru identitatea locală.

Un sprijin deosebit de consistent a acordat atât desfășurării Festivalului „Ciobănașul”, cât și activității Ansamblului folcloric profesionist „Ciobănașul”, dl prof. Petre Străchinaru, cunoscutul om de cultură aflat ani de zile în conducerea unor importante instituții județene și centrale de cultură.

Pe parcursul anilor, Festivalul „Ciobănașul” a câştigat în amploare şi calitate artistică, intrând în tradiţia întorsurenilor, a artiştilor amatori din Arcul Carpatic şi a celor invitaţi din judeţele vecine.

În păstrarea și afirmarea folclorului local și național, din Depresiunea Întorsurii Buzăului un loc distinct l-a ocupat Ansamblul folcloric profesionist „Ciobănaşul” (conducători Eugenia şi Romică Blegu). Ansamblul a fost înfiinţat în anul 1969, din dorinţa perpetuării bogatei creaţii folclorice muzicale şi coregrafice locale. Din păcate, constrângerile financiare, nu au mai permis funcționarea sa, lipsind, astfel, Depresiunea Buzăului Ardelean fără o formație folclorică profesionistă de prestigiu.

Articolele de presă dedicate Festivalului „Ciobănașul” pun în evidență preocuparea organizatorilor de a îmbunătăți programul Festivalului, respectiv: includerea evenimentului cultural în cadrul manifestărilor organizate sub genericul Zilele orașului împreună cu sesiuni de comunicări științifice, simpozioane și alte manifestări sportive și pentru tineret, participarea meșteșugarilor etc.

În funcție de fondurile disponibile, conform organizatorilor, la fiecare ediție au participat între 260 și 700 de interpreți și dansatori de muzică populară, în primul rând, formațiile folclorice din Întorsura Buzăului și împrejurimi urmate de cele din localitățile județului Covasna și din județele învecinate, ansambluri folclorice profesioniste și, de fiecare dată, interpreți cunoscuți de muzică populară.

După 1990, au participat și formații și interpreți de muzică populară din Republica Moldova, Italia, Ungaria și Serbia… Conform aprecierii organizatorilor, la fiecare din cele 49 de ediții ale Festivalului au participat între 3000 și 7000 de spectatori.

Principalii finanțatori ai Festivalului au fost Consiliul orășenesc Întorsura Buzăului, Consiliul Județean Covasna, Direcția de Cultură a județului Covasna, Ministerul Culturii, Secretariatul General al Guvernului, alți sponsori și binefăcători.

În ultimii ani, Festivalul „Ciobănașul” are o pagină de Facebook, prin care asigură o comunicare directă cu cetățenii orașului, inclusiv reluarea unor propuneri formulate de către aceștia.

Prezentarea informațiilor referitoare la organizarea și desfășurarea Festivalului folcloric „Ciobănaşul”, ajuns la ediţia a 50-a, ne arată, în mod convingător, ceea ce a însemnat și ce înseamnă această manifestare culturală pentru orașul Întorsura Buzăului. Dintre multiplele consecințe favorabile ale organizării Festivalului „Ciobănașului” asupra vieții publice locale menționăm: stimularea activității de cunoaștere și promovarea a culturii tradiționale specifice zonei Buzăului Ardelean; întărirea coeziunii locale, a vieții comunitare, inclusiv cu locuitorii orașului plecați în țările europene; mijlocirea prezenței în zonă a unor valoroase formații artistice și personalități ale vieții culturale naționale; stabilirea unor trainice legături cu românii din comunităților istorice, din afara granițelor; înscrierea zonei Buzăului Ardelean în rândul regiunilor cu un bogat patrimoniu etnofolcloric etc.

Textul cărții este întregit cu fotografii, facsimile și afișe. Astfel concepută, această primă lucrare monografică destinată Festivalului „Ciobănașul” rămâne o mărturie, peste timp, despre un proiect cultural care a asigurat includerea locuitorilor din Depresiunea Întorsurii Buzăului în rândul zonelor creatoare și promotoare a culturii populare tradiționale.

Dr. Ioan Lăcătușu