CULTURA 11 noiembrie 2021

O arhivă pentru viitor. Filmul documentar „Comunități românești din județul Covasna”

de Covasna Media | 1334 vizualizări

Fiecare județ, oraș sau sat din România are o istorie, o poveste. De multe ori localnicii se nasc sau trăiesc mulți ani într-o localitate, fără să aibă curiozitatea de a descoperi istoria acelui loc, fără să cunoască realitatea locală. Pentru a oferi o „radiografie”, o oglindă în imagini, a culturii şi identităţii româneşti din județul Covasna, a istoriei zbuciumate de-a lungul timpului, Centrul European de Studii Covasna Harghita din Sfântu Georghe (CESCH) și Forumul Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), cu binecuvântarea Preasfințitului Andrei, Episcop al Covasnei și Harghitei, au realizat documentarul „Comunități Românești din județul Covasna”, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.

Filmul prezintă momentele esenţiale ale evoluţiei, adesea dramatică, a comunităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei, contribuţia specifică a românilor din această parte de ţară la patrimoniul cultural naţional şi universal, cât şi obolul lor la progresul şi prosperitatea României. Personalități din județ, dar și din cultura națională românească (Președintele Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Ioan-Aurel Pop; Directorul Bibliotecii Academiei Române, academicianul Nicolae Noica; Directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Radu Baltasiu; Prof. Univ. Dr. Dumitru Preda; Președintele Curții Constituționale, Prof. Univ. Dr. Valer Dorneanu; Directorul Științific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Prof. Dr. Ioan Lăcătușu; Mitropolitul Banatului, Î.P.S Ioan; avocatul Ioan Solomon; avocatul Ioan Sabău-Pop; Prof. Petre Străchinaru etc.) expun în interviurile lor situația socio-economică, culturală, lingvistică și spirituală din acest județ, aspecte relevante privind așezămintele și comunitățile românești.

Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, susține că:

„Regiunea de la curbura Carpaților e foarte bogată din punct de vedere istoric pentru că plămada principală din care s-a născut statul Român, adică elementul daco-get și elementul roman și apoi al treilea element slav, au fost prezente la fel ca în toate celelalte colțuri ale pământului românesc. Mărturiile civilizației dacice în această regiune sunt foarte bogate iar civilizația romană este una de adâncime, de mare prestigiu. În timp ce despre secui știm momentul venirii lor în această regiune, românii s-au plămădit aici, prin urmare nu avem nicio dată în legătură cu vreo venire sau vreo plecare a lor.”

ÎPS Ioan Selejan, episcop al Banatului, afirmă că:

„Ar fi interesant de studiat din punct de vedere al așezării comunităților din cele două județe și veți observa că majoritatea așezărilor românești sunt la poalele munților, iar comunitățile maghiare compacte sunt la șes, la loc mai domol, la câmpie. Acest mod de așezare al comunităților corespunde etnogenezei poporului român. Rare sunt comunitățile românești care își au sorgintea într-o zonă de câmpie. Ce concluzie putem să tragem de aici? Că cei care își au rădăcinile adânci în această țară sunt cei care au stat și s-au dezvoltat la poalele muntelui, și nu cei care s-au așezat la câmpie, mai alaltăieri. Populația maghiară a venit mult mai târziu și păstrând proporțiile și unitățile de măsură ale istoriei, au venit cam alaltăieri.”

În judeţul Covasna există o situaţie deosebită, datorată în mare măsură scăderii dramatice a populaţiei româneşti. De asemenea, identitatea românească a fost şi este diminuată, ca urmare a deznaţionalizării românilor, îndeosebi a celor din comunităţile etnic mixte, mici şi foarte mici. Din multele așezări românești din județ, puține au rezistat de-a lungul timpului. Ne-am propus să le prezentăm într-un film documentar, pentru a evidenţia fizionomia multietnică şi pluriconfesională a aşezărilor judeţului Covasna şi a elimina prejudecăţile potrivit cărora acest judeţ este o enclavă monoetnică maghiară.

Premiera filmului este programată la începutul lunii decembrie 2021, iar ulterior va avea loc un turneu de promovare în 60 de localități din județul Covasna, în casele de cultură din diferite orașe. Intrarea va fi gratuită, în limita respectării măsurilor de prevenire a îmbolnăvirii cu Covid-19.

La fiecare difuzare a filmului vor fi prezenți regizorul Laurențiu Calomfirescu și câțiva membri din echipa care a realizat filmul documentar.

Inițiatorii proiectului aduc sincere mulțumiri tuturor celor care și-au adus contribuția la realizarea acestei arhive pentru viitor, regizorului Laurențiu Calonfirescu și echipei sale și, în mod deosebit, Secretariatului General al Guvernului, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, pentru cofinanțarea acestui important proiect.

Biroul de presă al FCRCHM și CESCH

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.