CULTURĂ 9 noiembrie 2017

În apărarea patrimoniului cu legi deficitare

de Agerpres | 272 vizualizări

Direcția Județeană pentru Cultură renaște pentru public

Sunt ani de zile de când nu am primit vești din partea Direcției Județene pentru Cultură. Existența și activitatea instituției sunt, de altfel, total necunoscute pentru majoritatea locuitorilor județului. Noua directoare însă, numită în funcție în luna iunie a.c., adjunctul universitar Antonia Izabella Kelemen, ne-a invitat miercuri la o conferință de presă menită să scoată la lumină activitatea lor de zi cu zi.

În ciuda așteptărilor asociate denumirii Direcției Județene de Cultură, instituția nu organizează evenimente culturale. Principala activitate constă în protejarea patrimoniului cultural-național. Înființată în anul 2001 prin comasarea Oficiului Județean pentru Patrimoniu Cultural Național și a Inspectoratului Județean pentru Cultură, Direcția urmărește toate lucrările de construcție din jurul monumentelor, reabilitarea lor și respectarea legilor în vigoare, eliberează avize de construcție în zona monumentelor, respectiv pentru eliberări ale terenurilor de sarcina arheologică, primește și înaintează dosare în vederea acreditării muzeelor și colecțiilor publice sau private. În acest scop Direcția colaborează cu primăriile din județ, cu Oficiul de Cadastru, Biroul de Urbanism din cadrul Consiliului Județean, Comisia Națională a Monumentelor Istorice, Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor și nu în ultimul rând cu Serviciul de Investigații Criminale, de care au nevoie la identificarea monumentele demolate sau în cazul în care se constată activități neconforme sau ilegale.

„Numărul colegilor e deficitar raportat la volumul muncii de teren, respectiv al dosarelor cu documentații”, a constatat Antonia Kelemen. Județul e bogat în monumente, numărul acestora fiind în total 594, incluzând monumentele de for public, monumente archeologice, de architectură, cele memoriale, funerare și tehnice. Cele mai multe sunt la Sfântu Gheorghe, unde, cu tot cu siturile arheologice, se numără 72 de monumente, în vreme ce la Târgu Secuiesc sunt 35 (ansambluri urbane și de for public). Ies în evidență cu numărul mare al monumentelor comunele Cernat (33), Vărghiș (31) și Ozun (19) .

În prezent Direcția supraveghează lucrările de reabilitare la Biserica Reformată din Dobolii de Sus, care se realizează din fonduri europene, respectiv pe cele de la Muzeul Național Secuiesc, de la Biserica Unitariană Fortificată din Aita Mare, Biserica Reformată din Dalnic și cea Romano-Catolică din Lemnia.

„Ni se reproșează de multe ori, că activitatea noastră întârzie bunul mers al lucrărilor, dar este obligația noastră de a-i determina pe oameni să respecte legislația, în interesul patrimoniului cultural. Legile nu sunt chiar perfecte, au multe lacune, dar nici nu sunt cunoscute de autoritățile locale. Recent le-am trimis o circulară, în care le-am atras atenția asupra unor aspecte și greșeli des întâlnite, am solicitat și niște date și statistici privind monumentele. Din păcate, din 46 de primării numai 6 ne-au acordat atenție. Încercăm să fim un for consultativ, dar dacă nu avem altă cale, trebuie să aplicăm sancțiunile prevăzute de lege”, mai spune directoarea Kelemen.

Unde Planul Urbanistic General (PUG-ul ) al localităților nu este finalizat, zona de protecție din jurul monumentelor este limitată la un cerc cu raza de 100 de metri în zona urbană, 200 de metri în mediul rural și 500 de metri în afara localităților. Un caz special este cel al Arcușului, unde 40 % din intravilanul comunei este zonă protejată, fiindcă se află între două monumente: Biserica Reformată și Castelul Szentkereszthy. (Tünde Bodor)

Direcţia pentru Cultură va sesiza Poliţia în legătură cu degradarea gravă a unui monument istoric

Conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Covasna a anunţat că va sesiza Poliţia în legătură cu degradarea gravă a clădirii fostului abator comunal din municipiul Sfântu Gheorghe, aflată pe lista monumentelor istorice, şi va cere urmărirea penală a administratorilor acesteia, respectiv a Automobil Clubului Român (ACR).

Şefa Direcţiei, Kelemen Antonia Izabella, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că imobilul este într-o stare atât de gravă, încât „se poate prăbuşi în orice moment”.

„Clădirea fostului abator din Sfântu Gheorghe este monument categoria A. Am încercat să luăm legătura cu reprezentanţii ACR, filiala Covasna, am fost la faţa locului, am întreprins cercetări, am făcut fotografii şi am constatat că clădirea se află într-o stare foarte avansată de degradare, fiind în pericol de a se prăbuşi în orice moment. Aici nu se mai desfăşoară nicio activitate, dar în jur sunt amenajate tot felul de anexe ilegal. Deci noi am întreprins demersurile necesare, dar, pentru că u am văzut nicio iniţiativă din partea ACR, acest caz va fi predat Poliţiei spre cercetare în viitor, se vor urmări penal pentru distrugere de monument”, a declarat Kelemen Antonia Izabella.

La sfârşitul lunii septembrie, Consiliul Local a aprobat supraimpozitarea cu 400% a clădirii fostului abator comunal în baza prevederilor noului Cod fiscal, care conferă autorităţilor locale dreptul de a majora cu până la 500% impozitele pentru terenurile şi clădirile neglijate, ce au un impact negativ asupra aspectului urbanistic al oraşului.

Reprezentantul filialei ACR Covasna, Gică Agrigoroaie, a declarat că renovarea imobilul în cauză, situat pe strada Mikes Kelemen din Sfântu Gheorghe, necesită „multe fonduri şi multe aprobări”, dar se vor „conforma legii”. 

Distribuie articolul:  
|

CULTURĂ

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.