CULTURA 10 august 2018

Generația Marii Uniri: 100 de intelectuali români din județele Covasna și Harghita

de Covasna Media | 1606 vizualizări

Mai sunt câteva luni până când vom sărbători Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, iar pentru a celebra acest eveniment, Academia Română, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în colaborare cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, cu sprijinul Instituției Prefectului Județului Covasna lansează proiectul intitulat GENERAȚIA MARII UNIRI. 100 de intelectuali români din Covasna și Harghita. În cadrul acestui proiect, vor fi prezentate în presa locală, și apoi într-un volum, 100 de personalități românești din zona Covasna și Harghita.

Dintre cei 100 de intelectuali aleși simbolic pentru a reprezenta cei 100 de ani ce se vor împlini de la Marea Unire, 32 erau preoți, 31 profesori, 20 juriști, 7 medici, 4 ingineri, 3 generali, arhitecți sau poeți, cu toții ocupând locuri de frunte în rândul făuritorilor de idealuri naționale. Selecția intelectualilor români s-a realizat dintr-un număr mult mai mare de personalități locale, identificate prin cercetarea surselor documentare edite și inedite, în mod deosebit a principalelor arhive laice și bisericești din București, Sibiu, Blaj, Brașov, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, din majoritatea localităților românești din actualele județe Covasna și Harghita, informații care, în mare parte, au văzut lumina tiparului în volumele și publicațiile apărute la editurile Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, „Grai Românesc” a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și „Angvstia” a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.

Dintre românii ce vor fi amintiți în volum se numără Petre A. Botianu, jurist, prim – pretor și secretar general al orașului Toplița Română, Nicolae Bogdan, profesor de limba română, maghiară şi latină, Iosif Popovici, preot ortodox, Valeriu Bidu, medic, fost prefect al județului Trei Scaune, Aron Boier, preot greco-catolic, Aurel Bucur, doctor în științe medicale, a realizat primele operații pe inimă și vase de sânge și Matei Juberița, compozitor.

Proiectul are ca scop scoaterea la lumină a oamenilor extraordinari care au luptat pentru țară și care au iubit patria și poporul, precum și prezentarea istoriei locale, prin demolarea prejudecăților despre românii care au trăit în fostele scaune secuiești, respectiv comitate și județe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, astăzi județele Covasna și Harghita, și care, prin activitatea lor pusă în slujba păstrării și afirmării identității românești din această parte de țară, au contribuit la pregătirea, înfăpturirea și consolidarea Marii Uniri. Volumul se dorește a fi un omagiu adus tuturor românilor din Transilvania  și din toate provinciile istorice românești, prin prezentarea în ordine alfabetică a principalelor date biografice și, unde este posibil, și fotografii.

Odată cu publicarea volumului, coordonatorul proiectului, arhivistul Ioan Lăcătușu face un apel către public prin care îi roagă pe cei care îi recunosc pe cei prezentați în volum și au fotografii cu aceștia, să trimită imaginile pentru completarea volumului.

Tot Ioan Lăcătușu menționează că proiectul nu se putea realiza acum 20-25 de ani. „Suntem într-o situație paradoxală, în care, în regimul comunist cunoscut de regulă și sub denumirea de național comunist, nu s-a putut și nu a apărut nici o lucrare despre istoria românilor din fostele scaune secuiești, deoarece în oricare altă parte din țară, istoria românilor din zona noastră nu putea fi scrisă în afara bisericii, ori în perioada comunistă nu se putea vorbi de biserică. De asemenea, a scrie despre istoria românilor din zonă, în spiritul adevărului nu pot fi ocolite momentele grele prin care au trecut românii, mai ales în perioada 1848, 1916-1918,1940, și atunci pentru a nu leza cunoscuta lozincă a prieteniei româno-maghiare, nu se aborda acest subiect. Timp în care la editura Criterion au apărut zeci de lucrări despre secuii din zonă. După 1989 mediul academic românesc nu și-a înscris printre priorități cercetarea istoriei zonei. Nici comunitățile locale nu și-au manifestat interesul pentru elaborarea unei monografii a zonei. Printre acestea se numără comuna Barcani, Sita Buzăului, Dobârlău și orașul Întorsura Buzăului. Importanța acestora este uriaşă deoarece nu poate fi scrisă istoria națională, fără istoria acestor localități”.

„Cu cât ne vom cunoaște mai bine istoria locală, cu atât mai mult vom putea să ne respectăm și să construim un viitor, pornind de la aceste realități”, a menționat și preotul Sebastian Pârvu.

Centrul Ecleziastic de Documentare împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, au ca priorități sprijinirea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, în realizarea a cinci expoziții pe tema Marii Uniri din care trei câștigate pe baza unor proiecte de la Ministerul Culturii. De acemenea, cele două centre doresc să retipărească volumul Românii și secuii, scris de Ioan I. Rusu, volum cenzurat în perioada comunistă și o serie întreagă de alte proiecte cu tema Centenarului Marii Uniri.

Cătălina Dragomir

 

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.