CULTURA 7 septembrie 2018

Generalul Grigore Bălan – eroul dezrobirii orașului nostru

de Covasna Media | 2008 vizualizări

Generalul de brigadă GRIGORE BĂLAN este unul dintre generalii Armatei române care au luptat pentru dezrobirea meleagurilor natale și, în luna septembrie 1944, a căzut la datorie, pe câmpul de onoare.

Născut la 14 iulie 1896, în satul Blăjenii de Sus, comuna Sintereag, județul Bistrița-Năsăud, a urmat liceul din Năsăud și apoi Școala militară austro-ungară pe care a absolvit-o în vara anului 1915 când a fost avansat la gradul de sublocotenent. Doi ani mai târziu, la 1 noiembrie 1917, a fost avansat la gradul de locotenent și lua parte la primul război mondial pe frontul apusean, în nordul Italiei. În preajma evenimentelor de la Alba Iulia, tânărul locotenent, urmaș al grănicerilor români de Năsăud, a făcut parte din Comitetul de organizare a gărzii naționale de Năsăud, desfășurând o activitate susținută pe plan organizatoric pentru înființarea la 17 noiembrie 1918 a acestei gărzi. Ofițerul a ținut strânse legături cu reprezentanții gărzilor naționale din Cluj și din alte localități din Transilvania care militau pentru Unirea Transilvaniei cu „patria mamă”. După pecetluirea acestui istoric act la Alba Iulia, locotenentul Grigore Bălan a organizat primirea, la 4 decembrie 1918 a Regimentului 15 infanterie din Piatra Neamț, în orașul Bistrița, când mii de cetățeni au ieșit la bariera orașului, la locul numit Vama, pentru a-i îmbrățișa pe dorobanții moldoveni și a le ura bun venit pe meleagurile lui George Coșbuc. Câteva luni mai târziu, la 27 februarie 1919, în condițiile constituirii de mici unități militare de pe teritoriul reîntregit, majoritatea cadrelor gărzilor naționale din Transilvania au fost încadrate în armata română și locotenentul Grigore Bălan a fost repartizat la Regimentul 84 infanterie cu garnizoana de reședință în orașul Bistrița.

La numai un an de la primirea în cadrele active ale armatei române, în luna mai 1920, ofițerul a fost promovat în funcția de șef al Biroului adjuntatură al unității, funcție de care s-a achitat în bune condiții. La 15 octombrie 1921 a fost avansat la gradul de căpitan dându-i-se vechimea de la 1 aprilie 1920.

După un deceniu de activitate în aceeași unitate, la 10 mai 1929, ofițerul a fost avansat la gradul de maior și mutat în comandamentul Diviziei 2 munte cu garnizoana în orașul Deva, în funcția de șef al Biroului instrucție. În perioada noiembrie 1932 – martie 1933 ofițerul a condus cu competență Școala de instructori pe marea unitate de vânători de munte, prilej cu care au reieșit din plin calitățile sale de bun instructor și cunoscător al regulamentelor militare în vigoare.

La 1 aprilie 1933 maiorul Grigore Bălan a fost mutat la același regiment din Bistrița (84 infanterie), în care-și făcuse ucenicia ca tânăr sublocotenent, de data aceasta fiind numit la comanda Batalionului 2, funcție pe care a deținut-o până la 1 aprilie 1936, când a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și mutat tot în funcția de comandant batalion, la Regimentul 88 infanterie, cu garnizoana în orașul Carei.

În primăvara anului 1939 ofițerul a fost numit comandantul Batalionului 8 vânători de munte cu reședința în orașul Bistrița, o unitate independentă, în cadrul căreia se instruiau ostașii din nordul Transilvaniei, obișnuiți cu condițiile aspre ale reliefului muntos.

La 10 iunie 1940, a fost avansat la gradul de colonel și trimis să urmeze Cursul de comandanți de regimente, iar la terminarea acestuia, în ziua de 25 august 1940 a fost promovat în funcția de comandant al Grupului 5 vânători de munte.

Cu sufletele îndurerate, unitățile române din nord-vestul Transilvaniei au început, la 1 septembrie 1940, retragerea spre aliniamentul vremelnic fixat prin odiosul dictat de la Viena. Militarii de sub comanda colonelului Grigore Bălan s-au repliat în orașul Hațeg, unde a fost dislocat Grupul 5 vânători de munte. În fruntea acestei unități a participat la cel de-al doilea război mondial, luând parte la eliberarea Bucovinei și la acțiunile desfășurate pe frontul de est. În toamna anului 1942, a fost grav rănit și evacuat în țară.

La 15 august 1943, colonelul Grigore Bălan a fost încadrat în funcția de comandant al părții sedentare al Diviziei 2 munte, cu sediul la Deva, iar aproape un an mai târziu, la 10 aprilie 1944, a fost avansat la gradul de general de brigadă și la 4 iulie 1944 a fost numit în funcția de comandant secund al Diviziei 1 munte operativă, cu garnizoana de reședință la Sinaia.

În zilele de 4, 5 și 6 septembrie, unitățile Diviziei 1 munte, sub conducerea competentă și hotărâtă a generalului Grigore Bălan, au continuat să atace rezistențele hitleriste din împrejurimile orașului Sfântu Gheorghe, iar în dimineața zilei de 7 septembrie, după o puternică pregătire de artilerie, vânătorii de munte, împreună cu ostașii Diviziei „Tudor Vladimirescu” a luat cu asalt acest oraș.

În seara acestei zile vânătorii de munte au ajuns la marginea orașului, generalul Bălan conducând personal un detașament al diviziei sale, care a cucerit o zonă împădurită de la vest de oraș, după care a acționat direct spre Sfântu Gheorghe, pentru a-l elibera în ziua de 8 septembrie 1944.

Ajuns lângă podul de la Arcuș, aflat la nord de Sfântu Gheorghe, generalul a fost surprins de bombardamenbtul artileriei inamice instalate în pădurea de la est de localitățile Zoltan și Bodoc. Sfidând schijele proiectilelor aducătoare de moarte, bravul general a continuat să conducă acțiunea acestui batalion, până când un proiectil a explodat la numai câțiva metri rănindu-l grav.

Evacuat de urgență la Brașov, iar de acolo la Spitalul militar din Sinaia, s-a stins din viață în ziua de 13 septembrie 1944, la vârsta de 48 de ani.

Pentru fapta sa de arme, generalul Grigore Bălan a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a cu spade, iar ceremonia înmormântării de la Cimitirul Ghencea, s-a transformat într-o manifestație omagială a populației din capitală, corpul neînsuflețit al eroului fiind purtat spre locul de veci de cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”.

Președinte A.N.C.M.R.R. „Gl. Grigore Bălan” – filiala Covasna

Col. (rtr) Ioachim GRIGORESCU

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.