Vineri, la Centrul de Cultură Arcuș din Sfântu Gheorghe, a avut loc cea de-a treia ediție a Galei Premiilor Géza Domokos. Evenimentul a fost prilejuit de aniversarea a 90 ani de la nașterea lui Géza Domokos, fostul director al Editurii Kriteron din București, respectiv aniversarea a șapte ani de la înființarea asociației care îi poartă numele.

A fost recompensat cu Premiul Géza Domokos volumul „Apróka eszponka“ () al învățătoarei Krisztha Mathe, pentru relatarea profund umană a experienței a 11 ani de învățământ în limba maghiară în județul Bacău. O distincție asemănătoare a fost atribuită fostului fotoreporter al cotidianului Cuvântul nou din Sfântu Gheorghe, Arpad Bartha (1937-1981), pentru calitatea documentară și artistică a întregii sale activități fotografice. Distincția a fost înmânată văduvei artistului, Irén Bartha. Un alt fotograf, Kurt Hielscher (1881-1948) a primit același premiu pentru fresca fotografică a etniilor, arhitecturii și așezărilor acestora din România începutului anilor 30, lucrare comandată de guvernul de la București și Casa Regală, și publicată în anul 1933, în albumul „România“. Fostul ambasador al Regatului Țărilor de Jos în perioada 1988-1993, Coen Stork (1928-2017) a primit deasemenea un premiu „Géza Domokos“, pentru serviciul său diplomatic cu față umană. Acesta a fost un diplomat atipic, informal, și care a susținut cauza intelectualilor disidenți din România, respectiv a inițiat, în anul 2000, înființarea Institutului pentru Istorie Recentă. O altă personalitate distinsă este preotul luteran pensionat Eginald Schlattner () din Rotbav, județul Sibiu, care a dat dovadă de loialitate față de comunitatea săsească pe care a slujit-o chiar și după ce din comună a plecat pe rând întreaga populație de etnie germană. Schlattner este deasemenea autorul a două romane autobiografice, „Cocoșul fără cap“ și „Mănușa roșie“, ambele ecranizate de către regizorul  Radu Gabrea.

(Comunicat al Asociației Domokos Geza)