CULTURA 4 iulie 2018

Episcopul Covasnei şi Harghitei: Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, o filă în istoria neamului românesc

de Agerpres | 163 vizualizări

Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, având ca temă „România şi românii de pretutindeni, în Anul Centenarului Marii Uniri“, şi-a deschis luni porţile, la aceasta participând invitaţi din ţară, precum şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara graniţelor.

Episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei, cu binecuvântarea căruia se desfăşoară acest eveniment, a declarat că nădăjduieşte ca această universitate organizată la Izvorul Mureşului, „într-un leagăn al spiritualităţii româneşti“, să fie „o filă în istoria neamului“, dar şi un prilej de bucurie pentru românii de pretutindeni care se întâlnesc aici pentru a „împărtăşi bucuria aniversării Centenarului Marii Uniri“.

Potrivit organizatorilor, printre subiectele ce vor fi abordate în cadrul celei de-a XVI-a Universităţi de vară, ce va avea loc în perioada 2-7 iulie, se numără: Reunirea Basarabiei cu România - obiectiv strategic naţional al românilor; Drepturile românilor din comunităţile istorice din jurul frontierelor şi Balcani; Biserica Ortodoxă Română şi românii de peste hotare, în Anul Centenarului; Educaţia în limba maternă, prioritate a românilor de pretutindeni; Provocări privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita; Aspecte ale afirmării identităţii româneşti a romano-catolicilor din Moldova; Retrocedările ilegale de proprietăţi în Transilvania - o problemă de securitate naţională etc.

La Universitate participă cursanţi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media. De asemenea, ca şi la ediţiile anterioare, au fost invitaţi politicieni şi reprezentanţi ai statului român.

„Practic, anul acesta se împlinesc 20 de ani de la prima ediţie a Universităţii de vară, care a avut loc la Făgeţel, iar din 1999, la Izvorul Mureşului. Aşa cum am precizat, această universitate de vară are un loc specific în cadrul proiectelor asemănătoare, pe lângă problemele care sunt ridicate de reprezentanţii comunităţilor româneşti din comunităţile istorice din diaspora, de fiecare dată aici, la Izvorul Mureşului, se spun lucrurilor pe nume, se fac generalizări ale exemplelor de bună practică, dar, în acelaşi timp, se fac şi referiri critice la multele şi gravele probleme care îşi aşteaptă rezolvarea atât pentru românii din comunităţile istorice, cât şi pentru cei din comunităţile multietnice şi pluriconfesionale unde sunt numeric minoritari. Aşteptăm şi în acest an cu încredere o recoltă bogată de propuneri, de sugestii care vor fi centralizate în rezoluţia pe care o vom da în final“, a declarat dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, unul dintre organizatori.

El a spus că, deşi oamenii politici „nu au dat buzna“, organizatorii speră să se alăture manifestării şi reprezentanţi ai autorităţilor.

„Chiar dacă oamenii politici nu au dat buzna la proiectul nostru, suntem încrezători că până la finalul cursurilor, parlamentari, europarlamentari, demnitari, prefecţii judeţelor, reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului academic îşi vor putea spune părerile, iar cursanţii vor putea avea un dialog interactiv, benefic pentru societatea românească în anul Centenarului. Sperăm, de aceea, ca ediţia din acest an să constituie o cărămidă la ceea ce au însemnat ediţiile din ultimele două decenii privind românitatea, solidaritatea şi apartenenţa noastră la ceea ce este istorie, cultură, suflet şi credinţă românească“, a afirmat Lăcătuşu.

În deschiderea cursurilor, preşedintele Asociaţiei „Răsăritul românesc“, din Republica Moldova, Vlad Cubreacov, a făcut o trecere în revistă a situaţiei comunităţilor româneşti din jurul hotarelor ţării, punctând o serie de „progrese“, dar şi „regrese“ în ce priveşte posibilităţile acestora de a-şi păstra şi afirma identitatea naţională.

„Cel mai important lucru este dublarea de către statul român a bugetului destinat organizaţiilor aparţinând persoanelor de origine română, atât din comunităţile istorice, cât şi din diaspora. Creşterea de la 7 milioane la peste 15 milioane de lei este un progres vizibil. Sperăm că, după o execuţie bugetară exemplară anul acesta, în 2019 vom avea un buget dublat faţă de ceea ce s-a produs la sfârşitul anului trecut. De asemenea, un progres mare este şi acordarea de sprijin de către Ministerul Afacerilor Externe comunităţilor locale şi administraţiilor locale, în general, din România pentru înfrăţirea administrativă cu comune, sate, oraşe, raioane din Republica Moldova, în special. Am ajuns la peste 500 de acorduri de parteneriat administrativ doar în Republica Moldova, dar şi din Ucraina, Serbia şi Bulgaria. Avem un progres vizibil“, a declarat Vlad Cubreacov.

Totodată, acesta a salutat adoptarea la 13 octombrie 2017 a unei noi legi privind protecţia minorităţilor naţionale în Albania, unde aromânii au fost recunoscuţi ca „minoritate românească“, ceea ce conferă Guvernul României posibilitatea de a le acorda un sprijin cultural-identitar.

„Din păcate, există şi regrese - drepturile românilor din Ucraina au fost limitate prin adoptarea unei noi legi a educaţiei. Articolul 7 suprimă, practic, învăţământul gimnazial, liceal şi universitar sau postuniversitar în limba română, aşa cum el există de peste 250 de ani, mai ales în Ţinutul Herţa, în nordul Bucovinei, în Transcarpaţia, dar şi în fosta regiune Ismail, actuala parte răsăriteană a regiunii Odesa. De asemenea, suprimarea legii privind bazele politicii lingvistice de stat din Ucraina de către Curtea Constituţională de la Kiev înseamnă anularea statutului de limbă oficială pe care româna l-a avut în regiunea Transcarpaţia, în mai multe raioane din regiunea Cernăuţi şi în peste 100 de comune cu majoritate românească. (...) Autorităţile centrale de la Kiev, în războiul pe care îl au cu Federaţia Rusă, din păcate, creează victime colaterale şi românii sunt printre acestea“, a mai spus Vlad Cubreacov.

Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului este organizată de Centrul Cultural Topliţa şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în parteneriat cu Asociaţia „Răsăritul Românesc“ din Chişinău, Alianţa pentru Centenar şi Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei.

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.