Conducerea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe şi-a stabilit ca obiective prioritare finalizarea a două proiecte mai vechi ce vizează înfiinţarea unui muzeu etnografic în aer liber în staţiunea Covasna şi a unui muzeu al sării în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Directorul muzeului, Valeriu Kavruk, a declarat pentru AGERPRES că demersurile pentru înfiinţarea muzeului etnografic din Valea Zânelor-Covasna au început încă din anul 2000, iar până acum a fost rezolvată problema terenului şi s-au adunat o parte dintre obiectele ce vor fi expuse în incinta acestuia.

„Muzeul nostru participă împreună cu Institutul de Arheologie din Bucureşti, cu Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei şi cu alte instituţii la săpăturile sistematice de la Cetatea Dacică de la Covasna. În mai multe rânduri am realizat cercetări de teren, etnografice şi istorico-documentare, astfel încât la ora actuală dispunem de un patrimoniu bogat, pe care, sigur, am dori să îl valorificăm la Covasna, cât mai aproape de mediul din care el provine (...) Ne propunem să reconstituim în cadrul acestui muzeu câteva gospodării tradiţionale, care să includă şi locuinţe, şi ateliere, şi o moară, şi o mică bisericuţă, adică să fie un mic sat, pentru că nu ne permite nici terenul să facem mai mult, fiind sub un hectar (...) În prima fază terenul trebuie amenajat, de la curent, apă, canalizare, gard şi multe alte lucruri, iar după ce va fi adaptat nevoilor muzeului urmează să aducem casele achiziţionate, care vor fi montate aici (...) Nu este un proiect pe care să îl putem face singuri (...), iar toate speranţele noastre sunt îndreptate către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale“, a precizat Valeriu Kavruk.

În ceea ce priveşte înfiinţarea unui muzeului al sării, acesta a precizat că autorităţile din localitatea Beclean susţin realizarea acestui proiect, menţionând, în context, că instituţia pe care o conduce a realizat în ultimii ani numeroase cercetări în acest domeniu pe teritoriul Transilvaniei, inclusiv în judeţul Bistriţa-Năsăud.

„Am efectuat cercetări etnografice, istorico-documentare, arheologice privind exploatarea industrială a sării din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre pe teritoriile judeţelor Harghita, Mureş şi Bistriţa-Năsăud (...), iar patrimoniul pe care îl are muzeul la ora actuală privind exploatarea sării este cel mai bogat din S-E Europei. Deci, nu există altă ţară în Estul Europei care să aibă un patrimoniu cum avem noi şi trebuie să îl aducem, în sfârşit, în atenţia publicului, pentru că el are un potenţial fantastic, şi potenţial ştiinţific, şi potenţial educaţional, şi potenţial turistic. Deocamdată sunt negocieri, discuţii pozitive pot să spun, cu autorităţile din judeţul Bistriţa-Năsăud, iar Primăria Beclean face demersuri ca să poată pune la dispoziţia muzeului o clădire monument istoric“, a mai spus Valeriu Kavruk.

El a subliniat că printre obiectele de patrimoniu descoperite în timpul cercetărilor sunt câteva din perioada preistorică, extrem de valoroase din perspectiva faptului că au supravieţuit timpului, deşi sunt realizate din lemn.

„Sunt unice în partea asta Europei, pentru că lemnul de obicei nu se păstrează. Dar noi am fost norocoşi, pentru că aceste obiecte au beneficiat de trei factori care au contribuit la conservarea lor - o dată nămolul care a asigurat umiditatea necesară şi atunci fibra lemnului nu a crăpat (...), concentrarea mare de sare care nu a permis instalarea microbilor şi, trei, timp de 3.000 de ani acestea nu au avut contact cu aerul (...) O parte dintre obiecte au fost conservate şi restaurate (...), dar până nu vom reuşi să asigurăm toate condiţiile pentru ca ele să se poată păstra în condiţii corespunzătoare nu vom muta nicio piesă“, a afirmat directorul Muzeului Carpaţilor Răsăriteni.

Acesta şi-a exprimat convingerea că cele două viitoare muzee vor contribui la creşterea afluxului de turişti în cele două judeţe.