O româncă născută în 1974 în Bucureşti şi care în prezent locuieşte la New York, unde practică medicina chineză, s-a întîlnit prin 2013 cu legendarul secui Kőrösi Csoma Sándor. Nu vă grăbiţi să strigaţi că aşa ceva este imposibil, pe motiv că faimosul explorator, filolog şi orientalist s-a născut în 1784 în satul Csomakőrös / Chiuruş, din Comitatul Trei Scaune, şi chiar dacă există mai multe variante despre data naşterii sale, cert este că omul a murit demult, la 11 aprilie 1842, în Darjeeling, India. Şi totuşi întîlnirea a avut loc, vă puteţi convinge singuri căutînd-o pe româncă, Adina Dabija. Cum New York-ul este departe, vă recomand să mergeţi la bibliotecă şi să întrebaţi de romanul său cu accente autobiografice, Şaman, care depune mărturie despre această miraculoasă încrucişare de drumuri şi destine.

În 2013, cînd Polirom a publicat Şaman, scriitoarea Simona Şora rezuma astfel romanul Adinei Dabija: „(...) o carte a naşterii de sine, printr-un efort aproape inuman de înţelegere. O fată rămasă fără părinţi, trimisă dintr-un paradis rural ardelenesc, într-un oraş plin de blocuri şi betoane, trăieşte, halucinant, cîteva întîlniri de destin care-o pun pe cale. Una dintre primele întîlniri este cea cu figura singulară a lui Kőrösi Csoma Sándor, autorul ardelean al primului dicţionar tibetan-englez din lume – un personaj uluitor şi, totuşi, mai puţin cunoscut în cultura română decît oriunde altundeva. (Dalai Lama îi cunoaşte, în schimb, foarte bine opera şi chiar a proiectat, la un moment dat, o călătorie în România, în onoarea sa...)” (Marea topire, Simona Şora, Dilema veche, nr. 483 / 2013).

Vă trimit pe urmele scriitoarei Adina Dabija nu doar pentru că Sándor Kőrösi Csoma este un personaj în romanul său metafizic, ci mai ales pentru că Şaman reface un drum iniţiatic al căutării identităţii, un drum ale cărui nesfîrşite revelaţii depun mărturie despre cum poţi cunoaşte şi cuceri lumea: prin călătorie, poezie, filosofie şi iubire. Cu două secole în urmă, prin călătorie şi iubire a cunoscut şi a cucerit lumea şi secuiul din Chiuruş, care în secolul 21 este omagiat în fiecare primăvară, în Secuime şi în prestigioase universităţi din întreaga lume. De fapt, Csoma Sándor şi-a trăit întreaga viaţă sub semnul călătoriei. A studiat la Colegiul din Aiud şi la Universitatea Göttingen din Germania, se spune că ştia 13 limbi, în mod cert a învăţat limbile română, latină, greacă, germană, franceză, engleză, ebraică, slavonă, arabă, tibetană. A călătorit singur pînă în India şi Tibet, a cîştigat diferite burse, în special din partea Imperiului Britanic, burse care i-au permis să-şi împlinească visul de a porni pe urmele originilor asiatice ale limbii maghiare.

În aprilie urmează a se finaliza Ediţia 2022 a Concursului de Artă Plastică, din cadrul Programului Zilele Kőrösi Csoma Sándor. Anul acesta, Concursul a fost conceput a se desfăşura sub următorul motto: „Din moment ce împărțim cu toţii această mică Planetă, trebuie să învățăm să trăim în pace și armonie unii cu alții și cu mediul. Nu este doar un vis, ci o necesitate.” (Tendzin Gyaco, Dalai Lama XIV). Este vorba de o chemare menită a ne conştientiza de faptul că – oricît de adînci sînt decalajele culturale, lingvistice, de mentalitate – există un lucru care ar trebui să ne unească pe toți: reacţia noastră împotriva forţelor ce distrug Pămîntul. Lumea artistică naţională şi internaţională reacționează demult la problemele sociale şi ecologice, iar Ediţia 2022 a Concursului de Artă Plastică Kőrösi Csoma Sándor s-a înscris în acest efort comun de reflecţie asupra catastrofelor care ameninţă prezentul şi viitorul planetei Pămînt, reprezentînd în acelaşi timp şi un exerciţiu de conştientizare a responsabilităţii noastre individuale şi colective. Cei doi ani de pandemie şi consecinţele tragice ale războiului din Ucraina ne-au amintit cît de vulnerabili şi cît de interdependenţi sîntem cu toţii, căci catastrofele umanitare nu au graniţe şi ne fac pe toţi egali.

Vernisajul Expoziţiei dedicate lui Kőrösi Csoma Sándor va avea loc în 21 aprilie 2022, la Galeria Kádár László din Covasna. Dar pînă atunci, duminică 27 martie, în ziua naşterii lui Csoma Sándor, să ne gîndim măcar un moment la cum acest secui din Chiuruş a cucerit lumea, care astăzi îl venerează şi omagiază.

Nina Ţînţar