CULTURA 19 august 2021

Colocviul Priorități de cercetare în estul Transilvaniei, la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc (MNCR) și Ziua Porților Deschise pe situl arheologic din Păuleni-Ciuc

de Covasna Media | 898 vizualizări

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni a organizat în data de 12 august 2021 colocviul Priorități de cercetare în estul Transilvaniei, la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc, punct muzeal al MNCR. Evenimentul a început cu un moment festiv pentru Dr. Ana Dobreanu, muzeograf și cercetător MNCR, care a fost distinsă cu o diplomă de excelență din partea Ministerului Culturii, acordată de Cristian Lazăr, subsecretar de stat, pentru întreaga activitate și valoroasa contribuție adusă culturii și educației, la nivel atât local cât și național. O diplomă de excelență i-a acordat și conducerea MNCR. 

Programul colocviului, moderat de Dr. Valerii Kavruk, manager al MNCR, a cuprins prezentări susținute de specialiști ai muzeului şi de colaboratori ai acestuia, pe latura cercetării și rezultatelor din cadrul proiectelor arheologice desfășurate recent.

Dr. Dan Ștefan a susținut o prezentare pe tema Investigațiile geofizice și cercetarea prin teledetecție, priorități ale arheologiei moderne, punctând aspecte legate de tehnologiile avansate cu care MNCR lucrează pe teren - fotografii aeriene care permit realizarea de modele digitale și conferă o modalitate actuală de supraveghere a săpăturilor, prelucrarea avansată a imaginilor digitale, despre HILANDS - cel mai mare proiect de arheologie desfășurat în prezent în România, despre tehnologii precum magnetometria și georadarul.

Dr. Maria-Magdalena Ștefan a redat o sinteză de Noi descoperiri arheologice cu ajutorul tehnologiei LiDAR în estul Transilvaniei, realizate recent de MNCR sau aflate în curs de realizare, identificarea unor noi puncte de fortificație, cercetarea lor și continuarea investigațiior în acest sens, în urma cărora se va putea prezenta Ministerului Culturii o nouă listă de situri care să devină arii protejate.

Dr. Alexandru Popa a ridicat o problematică aparte în comunicarea sa cu titlul Arheologia și istoria Frontierei de est a Daciei Romane. Analizând importurile provincial-romane în mediul dacilor liberi, a pus sub semnul întrebării procesul de romanizare a populaţiilor necucerite de Imperiul Roman, aşa cum este el înţeles şi prezentat în compediile de istorie. Prezentarea aduce o nouă abordare în înţelegerea istoriei dacilor din afara provinciei romane Daciei.

Drd. Andrea Popa a prezentat procesul de Înscriere pe Lista patrimoniului mondial UNESCO a Limesului Daciei Romane, riscuri și oportunități pentru comunitățile locale, subliniind avantajele şi riscurile unei asemenea nominalizări. Discursul, axat pe studiul de caz al Limesului Dacic ca parte componentă a sitului transnaţional Frontierele Imperiului Roman, a atras atenţia asupra necesităţii consultării comunităţilor locale cu privire la orice demers în acest sens, pentru a se evita respingerea dosarului de către Comisie şi, implicit, eşecul întregului proces de nominalizare.

Dr. Dan Buzea a vorbit despre Descoperirile culturii Cucuteni-Ariușd de la Dâmbul Cetăţii-Várdomb și importanța lor pentru cunoașterea acestei civilizații în Depresiunea Ciucului, prezentare susținută pe teren, la situl arheologic din Păuleni-Ciuc. În zona depresiunii Ciucului sunt cunoscute 3 situri reprezentative pentru cultura Cucuteni-Ariușd, localizate în Păuleni-Ciuc, Sâncrăieni și Bancu, în care s-au găsit vestigii ce cuprind structuri de locuințe și obiecte precum piese de ceramică și diverse unelte. Dintre așezările, situl din Păuleni-Ciuc (datat cca 4500 î.Hr.) a fost cel mai mult cercetat, devenind cel mai reprezentativ sit din estul Transilvaniei în ce privește mărturiile materiale ale culturii Cucuteni-Ariușd.

Dr. Valerii Kavruk și drdPuskás József au prezentat despre Importanța sitului de la Păuleni-Ciuc în elucidarea relațiilor Transilvaniei cu Moldova, conturând o idee clară despre civilizațiile care au populat succesiv așezarea localizată în punctul care azi poartă numele de Dâmbul cetății și despre urmele lăsate de trecerea lor. Prezentarea a avut loc de asemenea pe sit. „Situl ocupă poziția strategică pe una dintre cele mai importante căi de comunicare între Transilvania și Moldova. Acest sit a fost fortificat în repetate rânduri cu șanțuri, valuri de pământ și palisade de lemn, iar în ultima fază cu zid de piatră. Prima comunitate care s-a așezat în acest loc a venit din Moldova, din mediul culturii Cucuteni, în jurul anului 4.500 î.Hr. Apoi, între cca. 4.250 și 1.700 î. Hr., situl a fost stăpânit succesiv de comunități venite din Depresiunea Transilvaniei (Bodrogkeresztúr, Coțofeni, Jigodin, Ciomortan și Wietenberg). Acestea din urmă aveau legături strânse cu comunitățile din Moldova, mai ales cu cele aparținând culturilor Cucuteni, Amforelor Sferice, Costișa și Monteoru. Unul dintre motivele cele mai importante ale acestor legături au fost schimburi economice, estul Transilvaniei și vestul Moldovei fiind reciproc complementare în resursele naturale importante. Astfel, munții adiacenți sitului de la Păuleni-Ciuc – Hășmașului și Harghitei – sunt bogate de surse de cupru, în timp ce Subcarpații Moldovei abundă în surse de sare”, explică Dr. Valerii Kavruk.

Ziua Porților Deschise pe Șantierul arheologic Păuleni Ciuc, Dâmbul Cetății (Várdomb), jud. Harghita, cu ghidaje de specialitate și o expoziție foto-documentară

Tot la finalul săptămânii trecute, MNCR a pregătit o Zi a Porţilor Deschise la situl arheologic din Păuleni-Ciuc, „Dâmbul Cetăţii-Várdomb”, jud. Harghita, prilej cu care publicul larg a putut vizita, afla informații și de asemenea a putut urmări munca arheologilor MNCR. 

Începând din 1999, echipa de specialiști formată din dr. Valerii Kavruk, responsabil științific, dr. Dan Buzeadr. Dan Ștefandr. Maria-Magdalena Ștefan și drd. Puskás József, alături de colaboratori externi cu specializări multiple în problemele preistoriei, precum prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovicidr. Roxana Munteanu și Björn Briewig, cercetează fără întrerupere această așezare, cu rezultate importante atât pentru preistoria zonei, cât și pentru preistoria spațiului sud-est european. Cercetările arheologice din ultimii ani evidențiază urmele mai multor așezări ce datează din perioada epocii cuprului (cultura Ariușd-Cucuteni, mileniile V-IV î. Hr.) și epocii bronzului (culturile Ciomortan-Costișa și Wietenberg, mileniul II î. Hr).

De ziua porților deschise, cei interesați au putut afla ce înseamnă un șantier arheologic, cum arată un sit, au avut parte de ghidaj de specialitate asigurat chiar de membrii colectivului de cercetare și au putut vizualiza o expoziție foto-documentară amenajată în apropierea sitului, din care reies informații prețioase referitor la intervalul în care au avut loc săpături (1999-prezent), cercetări, descoperiri și consemnarea lor, extrase din jurnalurile de săpătură. În cadrul expoziției se regăsesc unele dintre cele mai importante descoperiri din cadrul cercetării de anul acesta. Cu alte cuvinte, pentru public aceasta nu e doar o ocazie rară, ci și o lecție valoroasă, precum și oportunitatea de a afla ce înseamnă munca de teren pentru un arheolog.

Cea mai mare parte a pieselor descoperite pe Dâmbul Cetății în perioada 1999-2011, sunt etalate la sediul central al MNCR din Sfântu Gheorghe, în cadrul expoziţiei permanente „Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”. Bunurile arheologice descoperite recent (2012-2021), care se pretează a fi incluse în această expoziție, urmează în prezent programul de conservare, restaurare, publicare, clasare și valorificare expozițională a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.

(Sursa: comunicat de presă)

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.