CULTURA 4 mai 2011

50 de ani de fanfară la Ozun

de Covasna Media | 240 vizualizări
Asociaţia culturală „Atlantisz” este formată din 78 de membri, foarte implicaţi în viaţa culturală din Ardeal şi nu numai De mai bine de 12 ani, Asociaţia culturală „Atlantisz” protejează şi păstrează tradiţia muzicii de fanfară din Ozun veche de o jumătate de secol. Preşedintele asociaţiei şi dirijorul fanfarei este Ugron Ernő, iar conducătoarea trupelor de majorete este fiica sa, Ugron B. Kinga. Asociaţia este formată din 78 de membri care sunt foarte implicaţi în viaţa culturală din Ardeal şi nu numai. Fanfara de tineret şi majorete participă la foarte

Asociaţia culturală „Atlantisz” este formată din 78 de membri, foarte implicaţi în viaţa culturală din Ardeal şi nu numai

De mai bine de 12 ani, Asociaţia culturală „Atlantisz” protejează şi păstrează tradiţia muzicii de fanfară din Ozun veche de o jumătate de secol. Preşedintele asociaţiei şi dirijorul fanfarei este Ugron Ernő, iar conducătoarea trupelor de majorete este fiica sa, Ugron B. Kinga. Asociaţia este formată din 78 de membri care sunt foarte implicaţi în viaţa culturală din Ardeal şi nu numai. Fanfara de tineret şi majorete participă la foarte multe evenimente, zile ale oraşelor şi diferite festivaluri internaţionale din Ungaria. Repertoriul fanfarei este alcătuit din marşuri tradiţionale, prelucrări populare şi clasice, inclusiv multe genuri ale muzicii uşoare cum ar fi samba, mambo, disco, rock’n’roll etc. Scopul organizaţiei este de a învăţa şi îndruma tinerii cum să folosească instrumentele de suflat şi să instruiască prin dans majoretele. Ugron Erno a fost de acord să ne vorbească despre Asociaţia pe care o conduce din anul 1999.

 

Când a luat naştere această fanfară şi cine a contribuit la dezvoltarea ei ?

Pentru început pot spune că tradiţia fanfarei provine din anii 1940 şi s-a format pe lângă echipa de pompieri. În 1980, directorul Fabricii de Spirt, pe vremea aceea Istvan Wagner, a venit cu ideea de a contribui la formarea unei fanfare de copii din comună, sponsorizând prin achiziţionarea de instrumente dar şi asigurarea transportului în cazul în care trebuia să participăm la diferite evenimente. Primul dirijor al Fanfarei a fost Simon Misi, acesta venind de la Fanfara militară de la Vânătorii de munte. Dirijorul a instruit Fanfara până în 1997, moment în care s-a îmbolnăvit şi nu a mai putut continua. În momentul în care am decis să conduc această Fanfară, am şi ales ca aceasta să devină asociaţie culturală şi să-mi asum responsabilitatea.

 

De obicei, o fanfară nu este însoţită de majorete, cum v-a venit ideea să formaţi şi o trupă de majorete?

Pe vremea când Fabrica de Spirt Ozun funcţiona, se organizau excursii în Ungaria pentru schimburi de experienţă între cele două ţări. Comuna care ne-a invitat să participăm are strânse legături cu cei din Ozun, în felul acesta am avut ocazia să primim invitaţie la Festivalul Internaţional de Fanfare. Condiţiile de participare au fost ca fanfara să fie însoţită obligatoriu de majorete, aşa că am fost nevoiţi ca într-un timp foarte scurt să formăm o trupă de majorete. Tradiţia muzicii de fanfară şi pregătirea celor din Ungaria şi a celorlalte ţări era foarte evidentă în comparaţie cu fanfara noastră, drept urmare la prima participare am obţinut ultimul loc, ceea ce ne-a determinat ca anul următor să fim mult mai motivaţi şi profesionişti. Aşa am conceput un program mult mai vast, în care am inclus multe piese tradiţionale îmbinate cu cele moderne. Majoretele au fost mult mai bine pregătite şi au dansat pe mai multe genuri de muzică, ceea ce a făcut ca la ultima participare să obţinem locul 4. Schimbul de experienţă ne-a ajutat să menţinem contactul cu cei din Ungaria, dar ce este cel mai important este că ne-a ajutat să evoluăm şi să ne dorim mult mai mult, astfel că acum sperăm să ne clasăm primii din Festival.

 

Cum sunt tratate fanfarele şi ce ţări participă la festival?

Principala problemă este aceea că nu se sprijină cultura şi asta în primul rând din lipsă de bani şi din cauză că mereu apar alte priorităţi. Spre deosebire de ceea ce e în România, în Ungaria au existat 300 de şcoli generale care sprijineau această tradiţie a fanfarelor, iar prin aplicarea unor programe guvernamentale aceste şcoli s-au înmulţit ajungând acum la 3.000. Rezultatele sunt vizibile în celelalte ţări doar prin simplul fapt că sunt sponsorizate şi sprijinite de guverne. La Festivalul din Ungaria care se ţine din doi în doi ani, participă italieni, cehi, germani, slovaci, austrieci, sloveni şi români. Competiţia este foarte strânsă şi dificilă fiindcă participanţii vin cu o tradiţie foarte veche, fiind greu de depăşit. Sprijinul oferit în trecut de Fabrică a fost foarte important, dar din moment ce aceasta nu a mai funcţionat, lucrurile au devenit mai dificile în ceea ce priveşte transportul şi achiziţionarea de instrumente şi haine. Costumele celor din fanfară şi a majoretelor sunt achiziţionate din banii proprii, fără a fi sponsorizaţi.

 

Reuşeşte totuşi Asociaţia să strângă bani pentru diverse lucruri necesare - instrumente, haine, transport?

Anul trecut am încheiat un contract cu Primăria Covasna şi am cântat duminica în staţiune, la diferite evenimente, fiind plătiţi. Venitul ni-l mai asigurăm şi din participarea la diverse zile ale oraşelor, festivaluri şi consursuri, dar sumele cu care suntem plătiţi ne asigură doar o mică parte din ce am avea nevoie. Ţelul pe anul acesta este să participăm la Festivalul Internaţional al Fanfarelor şi Majoretelor din Ungaria care va avea loc în vară - cei de acolo ne vor asigura cazarea şi toate cele necesare, noi trebuie să contribuim doar la strângerea banilor pentru transport, suma fiind de 6.000 de lei. Pentru a putea strânge aceşti bani am hotărât să apelăm la Primăria Braşovului, ştiind că oraşul este mult mai dezvoltat din punct de vedere economic decât cele din judeţul nostru. Am vrea să încheiem un contract cu braşovenii, aşa încât să cântăm de două ori pe lună în Piaţa Sfatului şi sub Tâmpa pentru turiştii care vin să viziteze România. Alegem asta pentru că cei din Consiliul Judeţean Covasna susţin că la noi în judeţ nu sunt bani alocaţi pentru acest gen de proiecte.

 

Cum reuşiţi să conduceţi fanfara şi de unde recrutaţi membrii ?

Fanfara este formată din începători şi avansaţi, cei mici sunt recrutaţi din comună şi sunt pregătiţi şi instruiţi timp de trei ani până când sunt pregătiţi să cânte alături de cei experimentaţi. Anul acesta vom uni începătorii cu avansaţii, iar în felul acesta în toamnă vom crea o altă clasă pentru începători care vor începe să cânte la blockflute, urmând ca apoi să se orienteze către diverse instrumente. Acum câţiva ani a funcţionat o clasă a Şcolii Populare de Artă din Sfântu Gheorghe, de unde veneau la Ozun profesori şi le predau începătorilor din Fanfară. După ce se absolveau cursurile de muzică ce ţineau trei ani, se primeau diplome care atestau îndemânarea şi studiul la diverse instrumente. Cursul a fost întrerupt după ce Consiliul Judeţean nu a mai putut finanţa plata profesorilor. În fanfară avem însă acum şi tineri cu studii universitare de specialitate, aceştia pregătindu-i pe începători gratuit - în felul acesta putem progresa şi nu stagnăm din cauza unor probleme financiare. Dacă nu s-ar fi oferit tinerii din fanfară să continue instruirea începătorilor, situaţia ar fi fost mai dificilă după plecarea profesorilor.

 

Ce evenimente pregătiţi pentru anul acesta ?

Cu ocazia Zilelor Ozunului vom organiza un Concurs al fanfarelor şi majoretelor şi vom invita cât mai multe trupe. Până acum se organiza doar Întâlnirea fanfarelor, unde se cânta, se făcea consumaţie şi nu exista un interes atât de mare cum este atunci când e vorba de o competiţie. Consider că un concurs este mult mai motivant şi competitiv, interesul va fi mult mai mare, pentru a vedea care este cea mai bună fanfară şi trupă de majorete. În urma invitaţiilor trimise au răspuns  şase fanfare - cele din Reci, Târnăveni, Zagon, Baraolt, Brateş şi Târgu Secuiesc. Juriul va decide care va fi cea mai bună fanfară şi trupă de majorete, apoi va avea loc un spectacol de gală, se va face premierea şi seara se va încheia cu focul de artificii. În fiecare an încercăm să realizăm cât mai multe pentru Asociaţie, dar şi pentru membrii săi, ca să  ne dezvoltăm şi nu să stagnăm, aşa cum se întâmplă în alte comune. Dorim ca cei din Asociaţie să poată vedea şi experimenta cât mai mult, în felul acesta să contribuim la dezvoltarea lor spirituală şi intelectuală,  să realizăm cât mai multe, astfel încât acolo unde ne prezentăm să facem o treabă foarte bună - din plăcere şi din pasiune pentru artă, forma cea mai rapidă şi frumoasă de a transmite emoţii şi sentimente speciale.

Andreea Nour

Distribuie articolul:  
|

CULTURA

De acelasi autor

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
mirela, 20 mai 2011
Andreea esti super tare...:*:*:*...Bravo Ozun;)...:X:X
jancu.hu, 4 mai 2011
Super baietii si fete bravo Uzun!
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.