Interviu din cadrul campaniei „Femei care fac diferența: 20 de portrete”

Frumoasă, inimoasă, caldă, prietenoasă, sociabilă și talentată, cu un timbru vocal special și inconfundabil, binecunoscuta cântăreață Monica Opra este genul acela de persoană de care te îndrăgostești la prima vedere. Sau la prima ascultare. Emană în jurul ei o energie atât de plăcută, încât nu-ți mai vine să pleci de lângă ea. Pe lângă proiectele și concertele pe care le susține cu cele trei trupe, MoniAcustique, HarMony și L´Orchestre Castellani, are, totodată, multe colaborări cu membri ai Filarmonicii și ai Operei din Brașov. Este iubită de toți elevii ei, fiind și profesoară de pian la Liceul de Arte „Plugor Sándor” din Sfântu Gheorghe. În urmă cu patru ani, a fost nevoită să îmbrățișeze curajul, forța, determinarea și gândurile pozitive, pentru a ieși victorioasă în lupta cu „boala secolului”, cancerul. Susține că a renăscut și că, de când s-a vindecat, sărbătorește viața în fiecare zi și savurează fiecare minut, fiecare clipă.

- Cum îți găsești motivația zi de zi pentru a te implica și a duce la capăt toate proiectele pe care le coordonezi sau din care faci parte? 

Motivația mea cea mai de preț este recunoștința faptului că sunt sănătoasă și le pot face. Pot să spun că am cam un an de zile de când efectiv simt că acum sunt bine, sunt în putere și pot să le fac pe toate. Într-adevăr, am multe proiecte. La școală, am mulți elevi buni cu care mergem la concursuri. Trebuie să mă împart în foarte multe locuri. De multe ori spun că ar trebui să fie trei Moni să le facă pe toate. Dar savurez fiecare moment al zilei. Și îmi place să cred că toți copiii pe care îi îndrum, toți muzicienii cu care eu cânt și toți oamenii cărora le cânt, nu cred că simt că eu aș fi dat doar jumătate din mine în momentele unui concert sau al unui concurs. Pentru că mă implic sută la sută în tot ce fac. Este obositor, dar sunt atât de fericită când seara pun capul pe pernă și mă gândesc „Doamne, mi-a reușit și de data asta, am avut putere, am putut s-o fac!”. Și dimineața, când mă trezesc și deschid ochii și văd soarele pe cer și știu ce am de făcut în ziua aceea, o repetiție, seara un concert, mâine mergem la concurs sau altceva... Mamă, ce viață frumoasă am! Ce bine că le pot face pe toate! Asta este motivația mea supremă. Recunoștința faptului că sunt sănătoasă și mulțumesc lui Dumnezeu pentru asta în fiecare zi.

- Cum crezi că ar trebui să ne raportăm la timp, cel pe care multe femei îl consideră cel mai mare inamic? 

Este foarte ciudat pentru mine cum percep eu acum, mai nou, noțiunea timpului. Acum patru ani, viața mea s-a schimbat radical și tot ce gândesc și simt acum se raportează la ceea ce am trăit. Așa că pot să spun că timpul pentru mine a devenit extraordinar de prețios. Este ciudat și totodată foarte frumos să savurezi fiecare clipă, fiecare minut din zi, să te bucuri de orice. Nu făceam asta înainte, eram poate prea ambițioasă și îmi scăpau lucrurile frumoase. Treceau pe lângă mine. Dar acum savurez fiecare clipă, mă bucur de fiecare zi. Poate cu întrebarea ta te-ai fi gândit  probabil la ridurile care apar pe fețele noastre, la semnele îmbătrânirii. Dar să știi că, sincer, nu-mi pasă. Acum patru ani, mă gândeam la o operație sau să-mi mai cumpăr alte creme. Acum, nici prin cap nu-mi dă așa ceva. Savurez fiecare clipă a înaintării mele în vârstă, pentru că eu nu pot s-o numesc îmbătrânire. Eu m-am renăscut și vreau să-mi trăiesc viața de acum încolo cât mai frumos posibil.

- Cum se împacă viața personală/familială și viața profesională?

Se împacă foarte bine, pentru că am învățat cum trebuie să le împaci pe amândouă. Am învățat asta și datorită soțului meu. Și el este un om foarte ocupat, este un artist, se împarte și el între toate proiectele lui și viața de acasă, între grădină, între muncile pe care le avem aici, acasă. Și învățăm unul de la celălalt. Este foarte important „time management-ul”, organizarea timpului. Într-adevăr, ne sculăm de dimineață și ne culcăm foarte târziu. Ne uităm mai puțin la televizor, dar ne ocupăm foarte mult timp cu ceea ce considerăm că este foarte important. Și în viața familială și personală, dar și în viața profesională. De multe ori nu este ușor, recunosc, dar dacă n-am făcut curat într-o zi, nu se supără nimeni. Sau dacă nu am gătit ciorbă tot a doua zi, iar nu se supără nimeni. Avem și mâncare rece în frigider, nu murim de foame, iar când avem timp ne ajutăm reciproc și facem toate treburile astfel încât toată lumea să fie fericită. Mie îmi place, sincer, această cursă contra cronomentru, zilnică, în care noi trebuie să împăcăm ambele vieți. Dar nu le împăcăm, practic, se împletesc foarte frumos dacă știi să o faci foarte bine. Dimineața la cafea îți propui și toată ziua pui în aplicare acest plan de bătaie. Și dacă îți reușește, e minunat! Dar repet: ne ajutăm foarte mult reciproc, eu și soțul meu.

- Ai un model feminin care te inspiră? Cine este și ce calități are? 

Nu am neapărat un model feminin, să spun așa. În toată viața mea, în schimb, am admirat femeile bune, dar într-adevăr bune la suflet, fără pic de răutate, sau ranchiună, sau ciudă, sau invidie. Am admirat-o pe Maica Domnului, pe Ioana d'Arc, așa, pe rând, cum citeam o carte sau vedeam un film. Admiram calitățile lor. Dar acum, în această etapă a vieții mele, mă admir pe mine, dar nu pe cea de acum, ci pe mine cea din viitor. Pentru că lucrez foarte mult cu mine. În fiecare dimineață îmi propun să fiu și mai bună, și mai curată, și să reușesc să fac lucrurile așa cum și-ar dori Dumnezeul nostru. Și da, cred că nu este o muncă în zadar și abia aștept să o întâlnesc pe Moni cea din viitor, așa cum o visez și o contruiesc, așa cum cred eu, zi de zi.

***

În săptămânile următoare vom continua să vă prezentăm „Covasna femeilor care fac diferența”, adică o serie de 20 de interviuri cu tot atâtea femei din județ care și-au pus amprenta asupra comunității noastre. La final, voi, cititorii, veți putea vota, după ce veți afla povestea fiecăreia, care dintre cele 20 de femei v-a impresionat cel mai mult prin acțiunile și realizările sale.