Manifestările au avut loc cu ocazia centenarului semnării Tratatului de Pace de la Trianon 

Cei 100 ani care au trecut de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon au fost marcați la Sfântu Gheorghe, joi, 4 iunie, de câțiva reprezentanți ai comunității românești și ai celei maghiare. În fața Grupului Statuar „Mihai Viteazul”, Asociația Calea Neamului a organizat un eveniment cultural, care a cuprins poezie și muzică românească, iar la câteva ore distanță, reprezentanții comunității maghiare s-au reunit în Piața Libertății.

Pentru cele două comunități care conviețuiesc în Sfântu Gheorghe, Tratatul de la Trianon are o însemnătate diferită. 

Manifestările din fața grupului statuar „Mihai Viteazul”, organizate de Asociația „Calea Neamului”, au debutat cu intonarea Imnului Național al României. Membrii diferitelor organizații din țară s-au adunat la Sfântu Gheorghe pentru a celebra împreună. Printre acestea - Gruparea Grai Străbun, Camarazii și Grupul Noi. 

Înainte să înceapă programul cultural, organizatorii au făcut un apel către cei aproximativ 100 de participanți să respecte regulile de distanțare socială și caracterul cultural al evenimentului.  

„Iubim România. Iubim toți românii, indiferent de etnie și vrem să redevenim iarăși ce am fost – o țară întreagă, de la Nistru până la Tisa, așa cum a consfințit Tratatul de la Trianon. Am un mare respect pentru toți cetățenii din Sfântu Gheorghe și cred că vom ajunge să fim uniți nu doar teritorial, ci și în cuget și simțiri”, ne-a spus președintele Alianței pentru Centenar, George Simion. 

O femeie din Sfântu Gheorghe ne-a spus că astfel de manifestări nu au cum să dezbine cele două comunități. 

„Mie îmi plac grozav aceste evenimente. E foarte bine că suntem în stare să mai facem câte o sărbătoare de-asta, pentru că sunt destul de rare acum. E foarte frumos. Nu lipsesc niciodată de la niciun eveniment. Nu cred că ne dezbină astfel de evenimente pentru că putem sărbători și una și alta. Pe vremuri așa făceam, pentru că eram oameni. Acum e o nebunie pe care eu nu o înțeleg. E mare păcat, pentru că oameni suntem, indiferent în ce limbă vorbim”, ne-a spus Varga Iolanda. 

În final, au fost depuse coroane de flori la statuia lui Mihai Viteazul. 

„Noi la Sfântu Gheorghe venim ca acasă”

Preşedintele Asociaţiei „Calea Neamului”, Mihai Tîrnoveanu, a explicat motivul pentru care câțiva oameni din toată țara au ales să vină la Sfântu Gheorghe pentru a marca acest moment istoric. 

„Am ales să sărbătorim Trianonul aici, la Sfântu Gheorghe, și nu la Brașov, la Iași, la Galați, la Brăila, pentru că nimeni nu cere autonomie teritorială pe criteriu etnic nici la Iași, nici la Brașov, nici la Brăila, nici la Craiova, ci acest lucru se întâmplă la Sfântu Gheorghe. Autonomia teritorială se vrea a se întâmpla în Covasna, Harghita, în așa-zisul Ținut Secuiesc, care de fapt nici nu există. Îmi pare foarte rău pentru acei cetățeni maghiari  care nu se împacă cu istoria și care aleg să plângă în fiecare an Trianonul, în loc să se bucure împreună cu noi, ca cetățeni români ce sunt, de acest eveniment deosebit care e Centenarul Trianonului. (...) Acest eveniment este un prilej de bucurie, care, în mod firesc, ar trebui să ne unească, în primul rând. De multe ori aud întrebarea că de ce în Sfântu Gheorghe vin români din Brașov, din București, din altă parte. Dintr-un motiv foarte simplu: pentru că aici, la Sfântu Gheorghe, bunici și străbunicii noștri au luptat pentru România. Aici, la Sfântu Gheorghe, s-a vărsat sânge românesc și din Moldova, și din Muntenia și din Ardeal. Aici, la Sfântu Gheorghe, în Covasna, în Harghita, avem oasele bunicilor și străbunicilor noștri care au luptat pentru România întreagă. Noi la Sfântu Gheorghe venim ca acasă. Suntem acasă. Noi putem merge la Sfântu Gheorghe fără să se interpreteze că dezbinăm, oriunde, în oricare oraș din această țară. Îmi pare foarte rău pentru acei etnici maghiari care nu se împacă cu istoria, care nu înțeleg un lucru simplu – Transilvania este pământ românesc”, ne-a spus Mihai Tîrnoveanu. 

Participare numeroasă din partea comunității maghiare 

La câteva ore distanță și reprezentanții comunității maghiare s-au reunit în Piața Libertății. Preoți ai diferitor confesiuni au ținut o slujbă pentru cele câteva sute de persoane prezente. Unii dintre participanți țineau în mână drapele secuiești, de care au atașat și o panglică neagră, în semn de doliu. 

„Au trecut 100 de ani de când comunitatea maghiară trăiește sub administrație românească și eu cred că pentru noi pe de-o parte este moment de tristețe, pentru că avem în spate 100 de ani în care am trăit într-un stat unde foarte rar am fost respectați, dar pe de altă parte este moment de bucurie, pentru că, iată, și după 100 de ani suntem aici și ne gândim la viitor, trăim în această țară care este și țara noastră. Este țara noastră comună și mai avem mulți ani înainte în această comunitate, cu siguranță”, ne-a spus la finalul manifestării primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád.

Totodată, un locuitor al municipiului spune că, în contextul pandemiei, mulțimea adunată poate naște multe semne de întrebare. 

„Mie mi-ar plăcea să văd, cu altă ocazie, pe aceeași scenă, și români și unguri, pentru că să ne dezbinăm și să ne dușmănim e ușor. Mai greu este să construim ceva împreună. În legătură cu aceste manifestări, eu zic că e bine să ne amintim de trecut, dar având în vedere ce vremuri trăim, e iresponsabil să se adune atâta lume. E ca și cum nu am învățat nimic din ce s-a întâmplat în aceste două luni. Nimeni nu prea poartă măști și nu păstrează distanța. E trist, pentru că acum două săptămâni am terminat șederea de două luni în case”, ne-a spus un tânăr din reședința de județ. 

Ambele evenimente au culminat pașnic. Forțele de ordine au fost prezente la ambele manifestări în număr mare, dar au intervenit doar la cel dintâi, organizat în fața grupului statuar „Mihai Viteazul”, pentru atenționa câteva persoane care nu respectau distanțarea socială. 

De subliniat este și că în cazul primului eveniment, locuitorii din Sfântu Gheorghe care s-au alăturat manifestațiilor puteau fi numărați pe degete, în timp ce mulțimea care s-a reunit în Piața Libertății provenea din reședința de județ și din localitățile apropiate. 

Pe 4 iunie se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Acest document, care a stabilit granițele după Primul Război Mondial, prevedea, printre altele, că Ungaria a pierdut trei sferturi din teritoriul pe care îl administrase. Din punct de vedere juridic, Transilvania a devenit atunci parte a României.