Istoria ansamblului „Brădulețul”, format cu scopul de a duce mai departe valorile tradiționale

Ansamblul „Brădulețul” din comuna Zagon a fost înființat  în urmă cu 16 ani, la inițiativa învățătoarei din aceeași comună, Carolina Paloșan, din dorința de a duce mai departe, cu mândrie, obiceiurile și tradițiile specifice comunei, de a le valorifica și, totodată, de a  le promova. Cei 12 membri inimoși ai ansamblului, atașați de valorile folclorice ale spațiului în care s-au născut, sunt uniți printr-un scop comun și anume pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă folclor. Aceștia s-au prezentat cu dansuri populare specifice zonei în diferite colțuri ale județului, dar și în străinătate.

„Tradiția adevărată e singura merinde sufletească”, spunea marele scriitor interbelic, Liviu Rebreanu. Fără doar și poate, membrii ansamblului „Brădulețul” sunt adepții acestei afirmații, căci ceea ce se dorește prin înființarea unui astfel de ansamblu se referă la păstrarea identității, conservând tradițiile.

„Acum 16 ani, într-o zi, m-a sunat domnul primar Kis Josif întrebându-mă cu ce mă  prezint la sărbătorirea „Zilelor Zagonului”, în perioada respectivă  fiind directorul Școlii Primare” George Coşbuc” din Zagon. Acesta a fost momentul în care am început să mă gândesc la a pregăti o suită de dansuri, deoarece la timpul respectiv  nu exista o astfel de formație. Cu mulți ani în urmă dansasem și eu într-un  ansamblu al comunei înființat de doamna preoteasă Negrea Garofina”, își începe coordonatoarea ansamblului, Carolina Paloșan, povestirea despre înființarea formației.

Revitalizarea folclorului românesc, dorința de a duce mai departe obiceiurile și tradițiile strămoșilor noștri sunt câteva motive ce au stat la baza înființării ansamblului „Brădulețul”.

„M-am gândit că sigur voi găsi în comună amatori care să activeze în ansamblu. Mi-au plăcut dintotdeauna dansurile populare, bunicii mei au dansat la tinerețe, părinții au fost membri ai echipei de dansuri când au fost tineri, eu dansasem. Așa a încolțit în mintea mea ideea de a continua tradiția în comuna noastră. Am dorit ca ceea ce am învățat de la bunici, părinți să transmitem peste ani și generației tinere, să arătăm și să păstrăm curate obiceiurile din această zonă”, ne-a mai povestit coordonatoarea ansamblului.

„Bradul este un arbore puternic și statornic în fața tuturor vitregiilor naturii”

Numele ansamblului are puternice semnificații în cultura românească. Bradul este considerat în simbolismul spiritual un arbore sacru, ce face legătura între pământ şi cer, reprezentând mişcarea ascendentă a vieţii, un arbore mereu verde, un simbol al vieții. Tocmai aceste semnificații au inspirat-o pe coordonatoarea ansamblului în alegerea denumirii formației.

„La început au existat mai multe variante, dar am considerat că cel mai potrivit nume este ”Brăduleţul”, deoarece bradul este un arbore puternic și statornic în fața tuturor vitregiilor naturii, așa cum tradițiile și obiceiurile au rezistat  în decursul anilor și ne-au păstrat ca identitate națională”, a mai adăugat Carolina Paloșan.

Dragostea față de dansul popular aduce împreună 12 tineri inimoși

În prezent, în colectivul ansamblului activează 12 membri, unii dintre ei fiind prezenți chiar de la înființarea acestuia, din anul 2002.

„În momentul de față avem doar 6 perechi: Negrea Andrei și Aurelia, Macovei Crăciun și Elena, Paloşan Codruț și Oana, Baciu Cătălin și Ana, Paloşan Bogdan și Negrea Alexandra, Macovei Marius și Macovei Nicoleta și recent s-au mai adăugat formației noastre Macovei Bogdan și Dana. Avem câteva promisiuni că se va mari numărul membrilor. Din păcate au renunțat câteva perechi foarte bune, din diferite motive, dar sperăm că se vor răzgândi deoarece făceau această muncă cu dăruire și plăcere”, a mai declarat pentru Observatorul de Covasna, coordonatoarea ansamblului, Carolina Paloșan.

Au reprezentat județul Covasna peste hotare

În cei 16 ani de activitate, ansamblul „Bradulețul” s-a făcut remarcat la nivelul întregului județ, participând la numeroase festivaluri și spectacole din diferite colțuri ale județului. De asemenea, în urmă cu doi ani, membrii ansamblului au reprezentat județul Covasna, printr-o suită de dansuri populare românești specifice zonei, în cadrul unui spectacol în afara țării, în Ungaria.

„Am participat cu ani în urmă la serbările: Ciobănașul din Întorsură Buzăului, la Sântilia- Nedeia mocănească a voineștenilor , la Concertul de colinde organizat la Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc, am fost în Comuna Mărişel, județul Cluj, am fost invitați la Zilele Hărmanului, Covasnei. Acum doi ani am fost invitați prin grija domnului primar Kis Josif, în Ungaria, unde am prezentat mai multe suite de dansuri populare românești și unde am fost primiți cu multă căldură . A fost ca o recompensă a muncii noastre și ne-am simțit ca într-un mic concediu”, a mai adăugat Carolina Paloșan.

O notă aparte o reprezintă vestimentația din cadrul spectacolelor, costumele populare, oferite de Primăria Zagon, ele fiind autentice şi reprezentative pentru specificul portului popular zonal, în deplină concordanţa cu repertoriul prezentat pe scenă.

„Costumele populare sunt cele pe care le purtăm cu mândrie, oferite de Primăria Zagon și celelalte printr-un proiect al Centrului Cultural Ioan Ciorea”, ne-a mai precizat Carolina.

Mânioasa, ciobănașul și breaza, dansurile specifice zonei

În repertoriul ansamblului se regăsesc dansuri specifice zonei, precum ardeleana, mânioasa, ciobănașul, breaza, sârba.

„De asemenea, dorim să învățăm un dans foarte vechi numit floricica, pe care l-am învățat de la tatăl meu și care acum nu se mai dansează”, a mai menționat aceasta.

„Serile de repetiții sunt momente plăcute, după 16 ani am ajuns să ne cunoaștem și să fim ca o  familie”

Pentru că pregătirea intensă, repetițiile, asigură reușita pe scenă, acest aspect nu este deloc neglijat de către membrii ansamblului, căci la fiecare sfârșit de săptămână au loc astfel de întâlniri, chiar dacă acest lucru presupune sacrificarea din timpul liber, după o săptămână de muncă.

„Repetițiile le facem după cum îi permite timpul fiecărui membru. De obicei la sfârșitul săptămânii, pentru că sunt membri care merg la muncă cu săptămâna și vin doar la sfârșitul săptămânii acasă, sau găsim timpul potrivit pentru ca toți să fim disponibili. De obicei, ne întâlnim la Centrul cultural Ioan Ciorea sau  în incinta Școlii Primare „George Coşbuc”, unde eu sunt învățătoare. Un criteriu care a stat la baza selecțiilor membrilor a fost acela de a fi dispuși  să-și sacrifice din timpul liber, pentru că noi suntem un ansamblu de amatori și este un „sacrificiu” ca serile obosiți, după o zi de muncă, să te aduni și să muncești pentru a pregăti dansurile sau cântecele.  Să faci muncă culturală între serviciu, creşterea animalelor, munca pământului, nu-i deloc ușor și asta o știu doar cei ce sunt sau au fost membri ai ansamblului Brădulețul.   Când faci o muncă din suflet, cu dragoste și dăruire, e plăcut și noi considerăm că  serile de repetiții sunt momente plăcute, relaxante, pentru că după 16 ani am ajuns să ne cunoaștem și să fim ca o  familie”, ne-a mai spus coordonatoarea ansamblului.

„Prin tradiții și obiceiuri suntem mai buni, mai frumoși mai omenoși”

Ansamblul Brădulețul este, de fapt, puntea de legătură între trecut, prezent și viitor, potrivit coordonatoarei.

„Sper ca din membrii  formației să preia cineva mai tânăr coordonarea activității ansamblului atunci când pentru  mine va fi mai greu să mai activez în formație. (…)Aș îndrăzni să spun că în această comună ca și în ţară există iubitori de tradiții și obiceiuri iar acest lucru ne este confirmat prin participarea oamenilor la evenimente de acest gen. (…)Dragi iubitori de tradiții și dansuri populare, nu încetați să iubiți tradițiile pentru că prin aceasta vă iubiți pe dumneavoastră, iubiți  trecutul, poporul si țara în care trăiți. Prin tradiții și obiceiuri suntem mai buni, mai frumoși mai omenoși, țara există prin noi”, ne-a mai spus Carolina.

Sursă foto: Alexandra Negrea