Șeful de post a salvat o femeie şi o fetiţă din viiturile inundaţiilor de anul trecut Şeful de post al Poliţiei din Băţanii Mari, Viorel Paştină, a fost desemnat Poliţistul Anului în judeţul Covasna, acesta primindu-şi ieri diploma din partea superiorilor săi. Viorel Paştină s-a născut la Suceava, a crescut la Slatina şi de aproape 15 ani locuieşte în judeţul Covasna, unde s-a şi însurat şi a reuşit să-şi construiască o carieră ca şi poliţist. Viorel Paştină este unul dintre cei mai apreciaţi poliţişti covăsneni

Șeful de post a salvat o femeie şi o fetiţă din viiturile inundaţiilor de anul trecut

Şeful de post al Poliţiei din Băţanii Mari, Viorel Păştină, a fost desemnat Poliţistul Anului în judeţul Covasna, acesta primindu-şi ieri diploma din partea superiorilor săi. Viorel Păştină s-a născut la Suceava, a crescut la Slatina şi de aproape 15 ani locuieşte în judeţul Covasna, unde s-a şi însurat şi a reuşit să-şi construiască o carieră ca şi poliţist. Viorel Păştină este unul dintre cei mai apreciaţi poliţişti covăsneni, iar alegerea sa ca Poliţistul Anului nu a fost una întâmplătoare, conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Covasna considerând firească răsplătirea sa cu această distincţie, după ce anul trecut s-a implicat în gestionarea unor situaţii critice, precum inundaţiile sau o explozie la reţeaua de gaz. Despre viaţa unui poliţist care a ales mediul rural zgomotelor urbane, despre particularitatea unui oltean într-o comună majoritar maghiară şi despre fascinaţia meseriei de poliţist am stat de vorbă chiar cu Viorel Păştină.

-Povestiţi-ne pentru început cum aţi ajuns de la Slatina tocmai în Covasna şi ce anume v-a determinat să rămâneţi aici?

-Aici am fost repartizat în urmă cu 14 ani, când am terminat Şcoala de Poliţie... am avut de ales atunci între Harghita şi Covasna, am ales să vin aici pe ideea că era mai aproape de Braşov dar şi de Slatina. La început am crezut că vin doar pentru o perioadă, însă acum am ajuns să mă simt acasă. E drept, între timp m-am şi căsătorit - cu o unguroaică, am doi copii şi mi-am construit şi casă la Băţani. Între timp am terminat şi cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative ale Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca, un masterat şi un curs postuniversitar de Psihologie Judiciară, m-am stabilit aici pentru totdeauna şi acum asta este casa mea, pentru că am construit totul aici şi îmi place ceea ce am construit.

-Cum aţi ales meseria de poliţit, ce v-a îndemnat spre ea?

-Sunt născut pe 13 septembrie, de ziua Pompierilor, iar asta cred că e determinant în ceea ce am ales să fac. Adică dacă nu deveneam poliţist, probabil eram pompier, jandarm... oricum, ceva în care să fiu implicat total, în care să simt că sunt aproape de oameni şi că fac ceva pentru ei. De asta nici nu am vrut să plec din Băţani, pentru că prefer munca de teren celei de birou. Odată cu studiile absolvite, poate că puteam deveni ceva mai mare în Poliţie, dar sincer, nici nu m-a interesat asta, pentru că nimic nu poate înlocui şi nici nu poate da satisfacţia pe care o dă dialogul direct cu oamenii şi implicarea completă în situaţiile care necesită intervenţie şi acţiune.

-Ajungând la distincţia Poliţistul Anului, ce ne puteţi spune despre obţinerea acesteia şi ce credeţi că v-a adus la ea?

-În primul rând, sigur că mă simt onorat. Dar nu cred că este doar meritul meu ci şi al celorlalţi colegi ai mei de la Băţani, cu care formăm o echipă... Am mai primit acest titlu în 2004 şi cred că e o recunoaştere a muncii mele. Îmi dă o satisfacţie teribilă, căci asta înseamnă că tot ceea ce fac are rost şi se vede. Dacă este să vorbesc despre ce anume am făcut pentru a primi acest titlu, trebuie să spun că au contat şi cele întâmplate anul trecut, evenimentele care mi-au dat ocazia să arăt ce anume pot face, de cât sunt capabil. În 2010 am avut la intrarea din Băţanii Mari explozia la ţeava de gaz metan, iar prin intervenţia noastră, a poliţiştilor, s-au evitat victimele umane şi s-au limitat pe cât posibil pagubele materiale. În vara anului trecut am avut şi inundaţii, comuna Băţani fiind grav afectată de acestea, iar poliţiştii s-au implicat total atunci. Un moment deosebit care mi-a rămas în minte a fost cel în care o maşină Dacia fusese luată de ape, în ea aflându-se o doamnă şi o fetiţă. Am sărit atunci după cele două, reuşind cu greu să ajung la maşină dar mobilizându-i pe alţii, împreună cu care am reuşit să le aducem la mal pe cele două. A mai fost apoi, desigur, cazul cu prinderea a doi inculpaţi care se ocupau cu canabis, aici colaborând cu colegii de la Crimă Organizată.

-Ce relaţie aţi construit cu oamenii din comună?

-Eu cred că am o relaţie foarte bună cu fiecare om din comună, tocmai pentru că pun mare preţ pe comunicarea cu oamenii. Am o relaţie excelentă cu cei din Băţani, stau de vorbă cu fiecare, întotdeauna când este nevoie şi mă solicită. Oamenii vin cu încredere spre mine şi-mi spun tot felul de probleme, care de multe ori nici nu au legătură cu meseria mea... dar încerc să-l ajut pe fiecare, să-l îndrum în sensurile rezolvării problemelor. Cred că cel mai important element este comunicarea, dă eficienţă şi operativitate. Băţanii au o comunitate mare, e vorba despre 4.600 de locuitori cărora li se mai adaugă încă vreo 1.000, aceştia venind la noi pe timpul verii - care în vacanţe, care pe la muncă - îngrijitori de animale, ajutoare în gospodării. Ţinem mereu o evidenţă a oamenilor şi aşa evităm problemele majore.

-De ce anume este nevoie pentru a fi un poliţist cu adevărat bun?

-De deschidere şi comunicare, disponibilitate, de răbdarea de a-i asculta pe oameni. De capacitatea de a avea relaţii cu fiecare, tocmai pentru a fi permanent în legătură cu ceea ce se întâmplă în jur. Adică nu te poţi aştepta să afli chestiuni care te interesează şi care ar putea să îi afecteze cumva pe cei din jur, comunitatea, dacă eşti un om închis în tine, dacă nu îţi construieşti relaţii şi nu eşti permanent activ. Este o meserie frumoasă în care poţi fi cu adevărat bun dacă te implici, dacă îţi dai interesul. Trebuie să fii sincer, deschis, corect, implicat, comunicativ - şi de aici încolo obţii multe, totul curge spre a-ţi face meseria cât mai bine, căci despre asta e vorba, în cele din urmă.

-În încheiere, ne puteţi vorbi despre timpul liber şi  planurile de viitor?

-Timp liber nu prea pot spune că am, căci ca şef de post eşti tot timpul disponibil, nu-ţi poţi închide telefonul sau să pretinzi că nu mai ştii nimic odată ce ţi-ai încheiat programul. Dar atunci când mai prind frânturi libere, îmi place viaţa în natură, mai fac şi sport şi mă ocup de creşterea animalelor... Planurile de viitor implică ceea ce-mi place, desigur, şi cred că atunci când voi avea mai multă vreme mă voi ocupa de animale, inclusiv de dresajul câinilor.