Covasna vrea autonomie, dar e pe ultimul loc la venituri.

O analiză realizată de către Econtext asupra situației economice a orașelor și județelor țării, din punct de vedere al finanțelor pe care le gospodăresc și atrag autoritățile locale, plasează județul Covasna pe ultimul loc în țară. Econtext a analizat performanțele aleșilor locali ținând cont de modul în care aceștia au înțeles să sporească bogăția județelor conduse, aducând astfel pe plus finanțele acestora. Datele pe care s-a axat analiza provin de la Ministerul Finanțelor Publice, fiind valabile pentru anul 2009, prezentând veniturile obținute de fiecare județ, cheltuielile efectuate, dar și subvențiile primite de la Guvern, acolo unde s-a preconizat că autoritățile locale nu reușeau să obțină veniturile necesare pentru a-și acoperi cheltuielile. Astfel, veniturile fără subvenții (sume pentru echilibrarea bugetelor locale) arată capacitatea reală a autorităților locale de a-și crește veniturile, fără a fi ajutate de la centru.

Doar două judeţe pe excedent

Imaginea generală obținută în urma analizei arată că din totalul județelor, 41 + București, doar două ar fi terminat cu un buget pe plus, pe excedent, dacă Guvernul nu ar fi acordat subvenții, iar celelalte 40 ar fi fost pe minus.

Cele două judeţe cu surplus au fost Brăila și Ilfov, în vreme ce cel mai mare deficit s-a  consemnat de către București, care în ciuda subvențiilor de 420,4 de milioane de lei, a raportat un deficit bugetar de 214,6 milioane de lei.

În acest tablou general, autoritățile locale din județul Covasna au realizat venituri totale de  411,9 milioane de lei, însă suma cuprinde și subvențiile de 46,2 milioane de lei, fără de care veniturile proprii ar fi fost de 365,7 milioane de lei. Astfel, fără subvenții, cheltuielile totale ale județului, de 397,6 milioane de lei, nu ar fi putut fi acoperite din veniturile realizate, deficitul existent fiind de 31,9 milioane de lei.

Veniturile primăriilor, mai mici decât cheltuielile

Pornind de aici, Econtext a realizat și un ”top al bogăției județelor”, iar Capitala este pe prima poziție, cu venituri totale de 7,53 miliarde de lei (circa 1,8 miliarde de euro). Următoarele pozitii sunt ocupate de Prahova, Cluj, Timiș, Constanța și Iași, cinci județe care au împreună venituri cât Capitala.

Pe ultimul loc, cu cele mai mici venituri, se află județul Covasna, unde autoritățile nu au reușit să obțină decât 411,9 milioane de lei – aproximativ 100 de milioane de euro.

Primarii covăsneni recunosc faptul că bugetele locale nu ar avea cum să suporte cheltuielile, dacă nu ar exista sumele care vin de la Guvern. Printre cei mai convinși în acest sens se numără primarul de Baraolt, Nagy Istvan, și cel de Întorsura Buzăului, Leca Băncilă.

Nagy Istvan spune că fără banii din fondul de rezervă al Guvernului pentru echilibrarea bugetelor locale ar fi imposibilă acoperirea cheltuielilor, iar dacă în anii trecuți a mai fost cum a fost, nu se știe ce va fi anul acesta. Primarul susține că oricum și banii aceștia de la Guvern sunt foarte puțini, anii trecuți fiind încheiați la limită de către orașul Baraolt, dar în acest an, cu scăderea încasărilor din taxe și impozite (inclusiv TVA) – provocată inclusiv de faptul că cifra de afaceri a societăților ce activează aici s-a înjumătățit conform unor date de la Finanțe, situația este chiar dezastruoasă.

La Întorsura Buzăului, situația este asemănătoare, căci cheltuielile orașului nu pot fi acoperite de veniturile realizate, susține primarul Leca Băncilă, decât undeva în jur de 30%. Primarul arată că restul banilor necesari este acoperit de sume de la bugetul național și nici nu ar avea cum să fie altfel, dacă rata de încasare a taxelor și impozitelor este de 60%.

”Necesarul orașului ar fi de 14 milioane de lei anual, în vreme ce veniturile pe care reușim să le realizăm sunt de 3 milioane de lei, deci normal că restul banilor ne vin din sumele defalcate de la Guvern; vorbim aici și despre banii pentru învățământ, dar și despre sume din fondul de rezervă, fără de care nu ne-am descurca. Oamenii nu au cu ce plăti taxele și impozitele, nici firmele la rândul lor. Două dintre cele mai mari firme locale au datorii de 600.000 de lei la bugetul local, așa că aceasta este situația, fără banii de la București nu am avea cum să ne descurcăm, în mod clar. Și nici nu cred să fie vreo primărie din județ care să reușească, poate doar Sfântu-Gheorghe sau Târgu-Secuiesc”, a arătat Leca Băncilă.

Încasările din taxe şi impozite scad constant

Primarul de Târgu-Secuiesc, Racz Karoly, spune și el că încasările din taxe și impozite au scăzut simțitor anul acesta, dar susține că în anii trecuți primăria s-a descurcat fără prea mare ajutor de la Guvern și nici împrumuturi n-a făcut, în afara unui credit pentru investiții. La Sfântu-Gheorghe, primarul Antal Arpad nu se plânge și se limitează la a arăta că municipiul reședință de județ reușește să-și acopere cheltuielile strict din veniturile realizate.

Analiza Econtext, ca și exemplele din județ, arată destul de clar că mult dorita autonomie a Ținutului Secuiesc nu prea ”bate” cu situația reală a veniturilor bugetare. O autonomie precum cea susținută chiar de către majoritatea celor care conduc administrația nu ar face decât să ne arunce în imposibilitatea de a ne acoperi cheltuielile publice. Aceste date vin în contradicție deci cu tot ceea ce se spune la nivel local, unde de multe ori autonomia este motivată, ca și cerere, prin faptul că județul nostru ar da mai mult la București decât ar primi. În realitate, datele Econtext le confirmă pe cele furnizate în această primăvară de către Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Covasna: la finele fiecărei luni se redistribuie cote din sumele defalcate pe impozitele de venit, TVA, către autoritățile publice locale și nu putem spune că județul Covasna se poate întreține singur, independent, pentru că nu dăm atât de mult pe cât primim de la bugetul național.