Textila Oltul, în continuare pe profit
În contextul actualei crize economice, societatea Textila Oltul a încheiat anul 2009 şi prima parte a anului 2010 pe profit şi fără nicio datorie către Stat sau furnizori
Potrivit directorului Textila Oltul, Vlastimir Isakovic, fabrica a avut un parcurs ascendent în ultimii ani, devenind singura din România ce lucrează în proporţie de 99% pentru export şi singura ce oferă un proces de producţie complet în materie de textile. Vlastimir Isakovic a mai declarat că recent s-a obţinut încă un certificat care atestă producţia ecologică de ţesături de înaltă calitate.
„Avem clienţii noştri şi avem comenzi până anul următor în aprilie. Din România suntem singura firmă care are o producţie atât de mare şi în proporţie aşa mare numai pentru export”, a explicat Isakovic menţionând faptul că fabrica produce lunar peste un milion de metri pătraţi de articole textile.
Vor lucra şi la comandă
Vlastimir Isakovic a declarat că doreşte să ofere pieţei din municipiul Sfântu Gheorghe acces la produsele Textila Oltul în contextul în care este oraşul în care această întreprindere îşi desfăşoară activitatea. Mai mult decât atât acesta a spus că vor fi disponibile comenzi telefonice pentru lenjerie de pat şi se vor onora aceste lucrări la un preţ destul de mic în raport cu calitatea oferită de aceştia.
„Faţă de articolele ce se găsesc în comerţul românesc actual noi oferim bumbac ecologic netratat cu ierbicide şi testat riguros la fiecare lot de producţie. Preţul pentru o lenjerie standard este de aproximativ 70 de lei şi cei care doresc să achiziţioneze pot veni aici la sediul firmei şi să comande din cataloage modelul pe care îl doresc.
Dacă nu vor un model prea complicat această comandă poate fi făcută şi telefonic ”, a explicat directorul întreprinderii.
Textila caută, în continuare, personal
Deşi oferă peste 380 de locuri de muncă numai la întreprinderea din Sfântu Gheorghe, Isakovic a spus că doreşte să mai angajeze personal deoarece doreşte să mărească producţia pentru a putea onora comenzile din străinătate la timp. Cu toate că, spune el, oferă un salariu atractiv pentru muncitorii necalificaţi, oamenii ocolesc să se angajeze în această unitate. Astfel, acesta consideră că, dacă salariul brut al unei muncitoare necalificare poate atinge chiar şi 1700 de lei, acesta nu poate fi considerat a fi chiar un salariu mic, ci, dimpotrivă, reprezintă un salariu bun pentru industria textilă. Vlastimir Isakovic admite că, pentru un astfel de salariu, sunt necesare ore suplimentare, responsabilitate şi interes deosebit al muncitorului faţă de propria muncă, dar spune că astfel ar trebui să se poarte orice muncitor. Acesta spune că, în urma nenumăratelor procese de recrutare care au inclus şi şomeri, s-a ajuns la concluzia că oamenii preferă să trăiască din ajutorul de şomaj decât să îşi asume responsabilitatea unui loc de muncă. În acest sens, Vlastimir Isakovic nu este de acord cu diversele speculaţii conform cărora la Textila Oltul oamenii ar fi supuşi unor tratamente lipsite de respect vizavi de munca lor.