Eu sunt Tapi, un cățel tânăr, cu blăniță scurtă și ochi curioși. Am 6 luni și sunt plin de energie și curiozitate. Prima mea plimbare în lesă a fost grozavă, și de atunci îmi place să descopăr lumea alături de oameni buni.

Sunt inteligent, adaptabil și ușor de dresat – practic, sunt gata să fiu cel mai bun partener pentru cineva care are timp să se joace, să mă învețe trucuri și să mă iubească. Îmi doresc foarte mult o familie care să-mi ofere afecțiune și siguranță, să am un loc pe care să-l pot numi „acasă”.

Poate tu vei fi omul care mă va lua de aici și-mi va arăta ce înseamnă să fii cu adevărat parte dintr-o familie. Eu sunt gata să devin cel mai loial și vesel prieten al tău.

***

Toți câinii disponibili pentru adopție sunt vaccinați, sterilizați și microcipați. Adopția este gratuită – ai nevoie doar de buletin. Un gest simplu, dar care pentru un câine din adăpost poate însemna totul. 

Aceasta este ultima poveste pe care am prezentat-o în cadrul campaniei „Sunt simpatic, scoate-mă de aici”. La cea mai recentă zi a porților deschise de la adăpostul de la Câmpul Frumos, doar un singur câine a fost adoptat, iar restul continuă să aștepte o șansă la o viață mai bună.

Noi am reușit să prezentăm doar o parte dintre zecile de suflete care locuiesc aici, iar rezultatele nu au fost însă cele dorite. Campania a pus în lumina publică zeci de câini care așteaptă un stăpân — povești ale patrupezilor au fost făcute publice tocmai pentru a crește șansele de adopție.

Prin campania OCV – „Sunt simpatic, scoate-mă de aici” – ne-am dorit să atragem atenția și să implicăm cât mai mulți oameni. Fiecare adopție înseamnă un loc eliberat, o viață salvată și șansa pentru alți câini să primească atenție și grijă. Din păcate, realitatea adăpostului a devenit recent mai dură: opt câini au fost eutanasiați pe 17 septembrie. Potrivit asociațiilor de protecție a animalelor, printre cei eutanasiați se numără și Zokni, un cățel promovat anterior în cadrul aceleiași campanii. Anunțul a stârnit proteste și întrebări despre modul în care s-a luat decizia și despre transparența celor responsabili cu adăpostul.

Dacă vrei să te implici și să oferi o șansă unui suflet care așteaptă, poți merge la adăpost să-i cunoști. Zeci de câini încă așteaptă: Róna, Mambo, Morgó, Zsuzsi, Berthold, Lóri, Dolly, Foltos, Jeremy, Maya, Milo, Laci, Speedy, Arnold, Samu, Jessica, Toffee, Mézi, Zoé, Kira, Flippy, Luca, Cher, Elli, Nuti. și mulți alții care speră să-și găsească un stăpân.

Povestea lui Tapi e una luminoasă, dar umbra realității de la Câmpul Frumos nu poate fi ignorată. În timp ce unii câini mai au șansa de a fi adoptați, alții – ca Zokni – au sfârșit în tăcere, în spatele unor decizii administrative reci. Legea oferă autorităților un cadru, dar nu și o inimă. Dacă vom continua să tratăm eutanasierea ca pe o soluție, riscăm să ucidem nu doar câini, ci și ideea de compasiune.

Adevărata responsabilitate nu stă doar pe umerii adăposturilor sau ai ONG-urilor, ci în fiecare dintre noi. Fiecare adopție e un gest de viață, un refuz al cinismului și un pas spre o comunitate care înțelege că animalele nu sunt doar „cazuri”, ci suflete.

Citește și:

• Zeci de lătrături și niciun răspuns: realitatea din adăpostul de la Câmpul Frumos;

• Zece povești cu final fericit – și multe altele care încă se scriu.