·         Activiștii de mediu se tem că restricțiile de circulație dau, de fapt, cale liberă ilegalităților; 

·         Prefectura transmite că s-au intensificat controalele în domeniul silvic; 

·         Consiliul Județean spune că pentru a preveni tăierile ilegale, nu este de ajuns amenda; 

·         Atacurile la adresa industriei lemnului sunt acte de rea-credință, susține directorul HS Timber Productions; 

Nu doar COVID-19, ci și exploatările forestiere produc, în această perioadă cu restricții de circulație pentru cetățenii de rând stres, îngrijorare și panică. Iar temerea că ultimele păduri virgine ale Europei și flora și fauna de aici vor fi distruse pe vecie este amplificată, potrivit acestora, de faptul că multe dintre aceste defrișări se fac legal, cu girul statului Român și al autorităților locale. Drept pentru care cer să se stopeze exploatările cel puțin în timpul stării de urgență. În contradicție, unii reprezentanți ai statului spun chiar că se recoltează mai puțin în această perioadă, ba că se fac controale multe și se dau amenzi. 

Starea de urgență sub care se află România de mai bine de o lună, și care tocmai s-a prelungit, din cauza pandemiei de coronavirus produce îngrijorări, nu doar când vine vorba de sistemul sanitar sau de economie, ci și în ceea ce privește administrarea și exploatarea pădurilor din România și implicit din județul Covasna. 

Activiștii de mediu din județ spun că se tem că atunci când vor ieși din perioada aceasta cu restricții de circulație vor avea parte de un rău deja făcut, ireversibil, pentru că mascate, sub tăieri legale, au loc și multe furturi de pădure. 

„Prima problemă pe care eu o pun în situația actuală este că oamenii de rând sunt obligați să stea în casă, iar aceste firme de exploatare a lemnului umblă prin pădure peste tot. Este o problemă foarte gravă care pune în pericol inclusiv siguranța națională. (...) Sunt implicații foarte mari, de la politicieni la oameni de afaceri. Tăierea lemnului este afacerea secolului în momentul actual, coroborat cu acest regim semi-militarizat. Acum se taie masiv, drujbele merg de la orele serii până la răsărit și nimeni nu face nimic”, ne-a spus unul dintre cei mai vocali activiști de mediu din județul Covasna, Karda-Bodali Zoltán, care punctează că nu este posibil ca tractoare neînmatriculate să circule pe drumurile din județ sau ca sunetele de drujbă să răzbată din toiul nopții.  

„Nu aș dori să mă trezesc peste 10 ani (adică mâine-poimâine) fără păduri, fără animale în ele, cu poluare, industrializare și exploatare în crescendo, podgorii infectate chimic, fără apă potabilă, fără râuri curate, fără păsări, vegetație și aer curat. Natura și viața într-un cadru sănătos, ne pot salva de orice fel de boală infecțioasă, dar mai ales pe părinții și bunicii noștri. Pentru asta fiecare trebuie să acționeze cum poate. Încă e democrație...”, este de părere un alt activist de mediu, artistul și coregraful Attila Bordás, care promovează online, printre altele, semnarea de petiții pentru oprirea exploatărilor forestiere pe timp de stare de urgență. 

Exploatări în zona Sfântu Gheorghe – Șugaș Băi   

Un exemplu de zonă a cărei exploatare stârnește îngrijorare în rândul cetățenilor interesați de protecția mediului este cea din zona Șugaș Băi. 

„Dacă mergeți spre Șugaș Băi o să vedeți niște terenuri defrișate în totalitate, pe valea Pârâului Debren și vor fi probleme în zona locuită a orașului, nu acum, ci în toamnă, peste o jumătate de an sau, mă rog,  în primăvara viitoare. Degeaba spun inginerii silvici că pădurea se regenerează. Asta e o poveste. Peste 50 de ani o să avem pădure acolo, dar până atunci?”, întreabă retoric Karda-Bodali Zoltán. 

„Eu am o statistică foarte, foarte dureroasă. În zona Băile Șugaș a dispărut în ultimii trei ani o suprafață  forestieră egală cu 167 de terenuri de fotbal. E o suprafață foarte mare”, a mai spus acesta.

Dar așa cum se cunoaște deja, autoritățile spun că totul se derulează conform prevederilor legale. 

Administratorul public al orașului, Czimbalmos Csaba, ne-a declarat chiar că, în ultimii ani, în pădurile care aparțin de municipiului Sfântu Gheorghe, nu s-a exploatat niciodată cantitatea maximă prevăzută în planul de amenajament, adică 6.000 de metri cubi, ci s-a tăiat anual între 3.000 și 4.000 de metri cubi de material lemnos. 

„Societatea care administrează pădurea municipiului lucrează conform planului de amenajament care prevede anual pentru cele 1.000 și ceva de hectare de pădure, circa 6.000 de metri cubi de material lemnos exploatat. În ultimii ani am exploatat 3.000-4.000, deci niciodată nu am exploatat cât a trebuit. Anul acesta, aceste parcele despre care vorbiți (n.red. de la Șugaș Băi) sunt în acel plan și conform acestuia se lucrează pentru că se poate lucra până ce înverzesc copacii în primăvară și în toamnă după ce cade frunza. Aceste perioade sunt cele mai propice pentru lucrări. Deci se lucrează conform planului și dacă vreți, conform celor ce prevede știința, pentru că se zice că 1.000 de hectare de pădure, conform normelor, produce circa 6.000 de metri cubi de material lemnos pe an care se poate exploata. Acest lucru este prevăzut și în planul multianual, întocmit pe zece ani. Acest lemn nici nu folosește pădurii pentru că îmbătrânește prea mult câteodată și nu lasă loc pentru puieți să se dezvolte. Acest procent care este avut în vedere în momentul întocmirii acelor planuri de amenajament sunt cele ideale, să zicem așa. Deci se lucrează și în pădurile aparținătoare municipiului, probabil că și în alte păduri, dar la noi se lucrează conform planului de exploatare în vigoare. Garda de Mediu, Garda Forestieră și alte instituții nu au decât să meargă și să verifice dacă este în regulă”, ne-a explicat Czimbalmos Csaba. 

Acesta a precizat că materialul lemnos exploatat este valorificat ulterior prin licitație. 

„O parte din lemn se numește lemn de lucru din care se face cherestea, grinzi sau altele care se folosesc în construcții. Aceste societăți specializate pe prelucrarea acestui material lemnos licitează și cumpără ceea ce s-a exploatat. Cealaltă parte este lemn de foc și se valorifică pentru populație, pentru încălzire”, a adăugat administratorul public al orașului. 

Problema: amenajamentele silvice întocmite după interese 

Karda-Bodali Zoltán susține totuși că „problema majoră în jurul orașului este că nimeni nu verifică amenajamentele silvice, care sunt făcute de niște oameni care nu bagă în seamă nici cele 250 de specii protejate, nici barza neagră, care e protejată la nivel mondial, nici cele trei specii de viperă care există în zona orașului Sfântu Gheorghe și multe alte specii de floră și faună care sunt protejate la nivel național”. 

Acesta a spus și că în urmă cu o săptămână, exploatarea forestieră din jurul Dealului Pace, care a mai stârnit controverse în trecut, a fost oprită de primarul Antal Árpád, care a intervenit la sesizarea cetățenilor. Totodată, acesta punctează că intervenția a fost apreciată, însă că nu este normal ca acest lucru să se întâmple de fiecare dată când se observă nereguli. „Nu e normal să dăm telefon la primar de fiecare dată să spunem că sunt mașini de exploatare a lemnului, fără plăcuțe de înmatriculare, că muncitorii taie pădurea dimineața la ora 4 și așa mai departe. Pentru că așa degeaba este proprietarul pădurilor municipiul Sfântu Gheorghe. Nu văd cum altfel ar putea orașul să protejeze acest brâu forestier, decât prin reanalizarea acestor amenajamente silvice, întocmirea unor noi amenajamente silvice care să prevadă delimitarea unor zone de protecție”, a punctat Karda-Bodali Zoltán. 

Și datele Direcției Silvice Covasna arată că s-a recoltat mai puțin decât era planificat 

Informația cum că se exploatează mai mult acum, în timpul pandemiei, decât s-a făcut înainte de apariția restricțiilor cauzate de COVID-19, cum tot mai des se precizează în postările publicate pe rețelele de socializare, este contrazisă de cifrele oficiale ale Direcției Silvice Covasna, unitate a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, cu precizarea că această instituție nu deține datele pentru toate pădurile din județ, ci doar a celor proprietate publică a statului (pe care le administrează) sau pentru care există contracte cu proprietari privați.

„La nivelul Direcției Silvice Covasna, care mai administrează doar cca. 29 mii ha fond forestier proprietate publică a statului (cca. 16% din totalul suprafeţei de fond forestier din judeţul Covasna), la data de 30.03.2020, faţă de un volum total eşalonat de 11,6 mii metri cubi, s-au recoltat 10,1 mii mc (respectiv 87% din program). În anul 2019, la data de 30 martie, faţă de un volum total eşalonat de 22,9 mii mc, s-au recoltat 20,6 mii mc (respectiv 90% din program). Credem că în ceea ce ne priveşte, aceste date sunt mai mult decât relevante faţă de informaţiile care circulă în prezent în spaţiul public”, se arată într-un răspuns transmis marți redacției Observatorul de Covasna.

Aceeași sursă ne informează că „pentru anul 2020, programul de recoltare a masei lemnoase este de 92 mii mc, din care 41 mii mc masă lemnoasă pe picior şi 51 mii mc masă lemnoasă care se va exploata şi valorifica de la drum auto forestier”.  

Pentru anul 2019, „programul de recoltare a masei lemnoase a fost stabilit la 112 mii mc, din care masă lemnoasă pe picior 54 mii mc și 58 mii mc masă lemnoasă exploatată la drum auto forestier”, potrivit site-ul instituției. Pentru 2018, „programul de recoltare a masei lemnoase a fost stabilit la 108 mii mc, din care masa lemnoasă pe picior 33 mii mc și 75 mii mc masă lemnoasă exploatată la drum auto forestier”, arată aceeași sursă. 

Diferențele de la un an la altul, conform Direcției Silvice Covasna, sunt date de „fluctuaţia normală de la an la an, datorată suprafeţelor care sunt planificate a fi parcurse cu tăieri în funcţie de evoluţia fructificaţiei, suprafeţei pe care s-a instalat seminţişul şi stadiul de dezvoltarea a seminţişului”.

În ceea ce privește lucrările care se execută în această perioadă pe suprafețele de fond forestier din administrarea Direcției Silvice Covasna sunt cele de „îngrijire şi conducere a arboretelor, prin lucrări de curățări, rărituri şi igienă;  lucrări de punere în valoarea a produselor accidentale (rupturi şi doborâturi de vânt produse în acest an), recoltare a masei lemnoase din partizi de produse accidentale şi partizi de produse principale (conform prevederilor amenajamentelor silvice), etc.”, dar și de împădurire, pentru că „în acest an, sunt programate a se parcurge cu lucrări de regenerare o suprafaţă totală de 219 ha, din care 138 ha regenerări naturale şi 81 ha regenerări artificiale (împăduriri)”. 

Asta în vreme ce în anul 2019 a fost prevăzut un program de „204 ha din care 104 ha regenerări artificiale (împăduriri) şi 100 ha regenerări naturale”, care s-a realizat integral. 

„Industria lemnului și silvicultura din România au de suferit în urma deficiențelor de comunicare din ultimii ani”

Principala entitate arătată cu degetul este, de cele mai multe ori, gigantul austriac HS Timber Productions – cunoscut mai degrabă ca Holzindustrie Schweighofer.  

Într-un răspuns pentru Observatorul de Covasna, reprezentanții companiei care au un punct de lucru și la Reci au ținut să puncteze că ei nu recoltează lemn, nu taie arbori și nu au activități de exploatare forestieră. „Fabricile noastre achiziționează masă lemnoasă de la furnizori autorizați și strict verificați, materie primă pe care ulterior o prelucrează”, spun aceștia. 

Totodată, HS Timber Productions pune aversiunea cetățenilor îndreptată asupra industriei lemnului și silviculturii pe seama unor deficiențe de comunicare și punctează că și acest domeniu este puternic încercat de pandemia de coronavirus, iar că atacurile sunt „acte de rea-credință”. 

„Industria lemnului și silvicultura din România au de suferit în urma deficiențelor de comunicare din ultimii ani. În aceste momente în care economia românească este greu încercată, atacurile la industria lemnului, o industrie care asigură 3,5% din PIB, sunt acte de rea-credință. Situația actuală este, de asemenea, foarte dificilă pentru HS Timber Productions. Prioritatea noastră acum este să avem grijă de angajații noștri și de familiile lor. Am implementat măsuri și reguli stricte de protecție a sănătății angajaților și analizăm constant situația pentru a lua cele mai bune decizii pentru comunitățile în care activăm. Dorim să le mulțumim tuturor celor care își continuă activitatea. Este un imens efort de echipă pe care îl facem cu toții în mod responsabil și respectând toate legile și reglementările în vigoare. Suntem convinși că, într-o perioadă atât de tensionată, este important să menținem locurile de muncă și activitatea, astfel încât cei 2.700 de angajați din România să își primească salariile integral, iar statul să nu fie împovărat cu cheltuieli suplimentare. În această situație, este important pentru noi să fim nu doar un angajator de încredere, un contribuabil și partener economic pentru țară, ci să ne asumăm și responsabilitatea socială și să contribuim în continuare la gestionarea acestei situații dificile”, ne-a spus, directorul general HS Timber Productions, Dan Banacu. 

Acesta a spus și că legislația din România, prin Codul Silvic limitează posibilitatea fabricilor de profil de a achiziționa lemn din România. 

Astfel că, „HS Timber Productions importă material lemnos din 17 țări, printre care Cehia, Slovacia, Polonia, Germania, Austria, etc. pentru a produce în fabricile din România cherestea, paneluri, panouri din lemn, peleți și brichete, adică produse cu valoare adăugată mare. În fabrica de la Reci importăm aproximativ 65% din materia primă pe care o folosim”, a mai spus directorul.

Controale cu frecvență ridicată și amenzi de peste 105.000 de lei 

În același timp, reprezentantul Guvernului în teritoriu, Prefectura, spune că nu s-a culcat pe o ureche pe timpul stării de urgență, ba chiar că „polițiștii covăsneni, împreună cu specialiști silvici, din cadrul Gărzii Forestiere Covasna și a ocoalelor silvice din județ, organizează și desfășoară cu frecvență ridicată, acțiuni, controale și razii, cu privire la legalitatea desfășurării activităților de transport/prelucrare a materialului lemnos”. 

„Spre exemplu, în cursul lunii martie, polițiștii au aplicat 80 de sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea prevederilor legale în domeniul silvic în valoare totală de 105.100 de lei. 

Totodată, pe parcursul lunii martie au fost constatate și se efectuează cercetări privind 9 infracțiuni la regimul silvic, fiind confiscată o cantitate de 72,93 metri cubi de material lemnos.

În cursul săptămânii trecute, în zilele de miercuri și joi, în urma unor acțiuni punctuale pentru verificarea activității operatorilor economici ce își desfășoară activitatea în domeniul silvic, polițiștii și lucrătorii silvici au aplicat 7 sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea legislației în vigoare privind transportul materialului lemnos, în valoare totală de 20.000 de lei, confiscând și o cantitate de 20 de metri cubi de material lemnos.

În luna aprilie a.c. polițiștii au constatat și efectuează cercetări privind 3 infracțiuni la regimul silvic. 

Polițiștii supraveghează în permanență activitatea tuturor operatorilor economici care desfășoară activități în domeniul silvic.

Acțiunile în sistem integrat în strânsă cooperare cu efective ale I.J.J. Covasna și specialiști în domeniul silvic vor fi continuate și vor viza punctele de lucru ale mai multor operatorii economici de pe raza județului Covasna, precum și activitățile de transport de material lemnos efectuate pe raza județului”, se mai arată într-un răspuns transmis redacției Observatorul de Covasna de Prefectura Covasna. 

În același timp, Instituția Prefectului – Județul Covasna spune și că „este un partener fără rezerve al autorităților competente și tuturor instituțiilor nonguvernamentale, pentru prevenirea și combaterea  tăierilor ilegale de masă lemnoasă”, dar în același timp că „exploatarea legală a lemnului, pe bază de amenajamente silvice și în baze științifice, este deosebit de importantă pentru economie, deoarece aduce plusvaloare, generează locuri de muncă și aduce prosperitate pentru mulți locuitori din județ, care lucrează legal în domeniu”. 

„Din păcate situația creată de pandemie a adus la suprafață lacune serioase nu numai privind tăierile ilegale, ci și privind siguranța publică”

Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, a punctat într-un răspuns formulat la solicitarea Observatorul de Covasna, că s-a dovedit până acum că în lupta împotriva defrișărilor ilegale amenzile nu sunt eficiente și că ar trebui luate și alte măsuri. 

„Problemele ridicate de cotidianul „Observatorul de Covasna” ne îngrijorează și pe noi, însă Consiliul Județean Covasna nu are nici competența și nici informațiile necesare privind gestionarea situației. Cerem cu celeritate autorităților județene și naționale, organelor de control care au în competență gestionarea patrimoniului forestier, să adopte măsuri pentru protecția mediului şi pentru prevenirea tăierilor ilegale. Avem cunoștință că zilele trecute și în județul Covasna au fost făcute controale în urma cărora s-au dat amenzi consistente, dar se știe că pentru a preveni tăierile ilegale, nu este de ajuns amenda. În ultimii 20-30 de ani s-a tot discutat despre această problemă, au fost înființate organe de control, sisteme interinstituționale, dar defrișările continuă. Pe lângă aceasta statul a mai pornit și un proces de renaționalizare, mai ales în Transilvania, dorind să acapareze noi zone de pădure. Noi, în Secuime, avem mai multe exemple în care am reușit să dovedim că suntem mai eficienți în gestionarea patrimoniului decât a fost statul român, timp de 100 de ani. Dorim să continuăm să dezvoltăm pământul nostru natal, dar conform legislației în vigoare, deciziile luate privind patrimoniul forestier nu sunt de competența noastră. Din păcate situația creată de pandemie a adus la suprafață lacune serioase nu numai privind tăierile ilegale, ci și privind siguranța publică. Poliția Locală a fost trecută în subordinea MAI, ceea ce înseamnă că autoritățile locale nu mai au nicio putere privind organizarea sau asigurarea siguranței publice”, a spus Tamás Sándor. 

„E timpul să ne trezim la realitate cu toții: români și maghiari”

Consecințele tăierilor ilegale sau ale tăierilor legale nejustificate vor fi fi multiple, mai spun activiștii de mediu, printre care alunecări de teren, inundații, distrugerea izvoarelor de ape minerale, alungarea animalelor sălbatice (urși, lupi) către zonele locuite și câte și mai câte.  

„În ceea ce mă privește pe mine personal, am lansat o ideologie împreună cu cei de la Asociația Lármafa care constă în protejarea și îngrijirea pădurilor cu implicări civice în plan regional, național și internațional. Vom genera campanii online (chiar și în această perioadă) și după ce „revenim la normal”, punem în aplicare numeroase programe, evenimente și proteste culturale pașnice pro-natură, pro-cultură și tradiție, asta bineînțeles împreună cu multe alte ONG-uri românești și ungurești. (...) E timpul să ne trezim la realitate cu toții: români și maghiari, și să creăm economii regionale de încredere și de bună calitate. Să ajutăm micro producțiile agricole bio în regiune și toate inițiativele locale economice tradiționale ca să ajungem să dominăm acest fenomen de piață și viața. Cred că treaba noastră este să ne întoarcem înapoi la rădăcini, până se mai poate. Până nu e prea târziu. Până avem pământ sub picioare. Până mai avem oportunitatea să ne întoarcem la tradiție într-o simbioză cu lumea contemporană. Asta înainte ca Uniunea Europeană să șteargă cu buretele conștiința noastră colectivă, prin hotărâri absurde și neinteligibile”, a mai spus unul dintre activiștii de mediu din județul Covasna, artistul coregraf Attila Bordás, care a punctat și că în cadrul evenimentului pe care îl organizează anual, festivalul de muzică și arte vizuale CAMP, în ediția a 4-a acțiunile vor fi atât culturale, cât și civice pro-natură și că pe parcursul festivalului vor avea loc plantări sau activități de igienizare a râurilor și pădurilor. 

Totodată, Attila Bordás îi îndeamnă pe covăsneni să nu rămână indiferenți problemelor de mediu și să se implice chiar și în mediul online în a-i face pe oameni să conștientizeze importanța protecției pădurilor și implicit a naturii. 

Soluția pentru a pune capăt  îngrijorărilor oamenilor stă însă, în final, tot la autorități și la legiuitori. 

„Ar trebui să oprească această vandalizare a ultimelor păduri virgine din Europa și a mediului nostru natural, pentru că ne afectează pe noi, pe toți și pe copiii noștri”, a încheiat Karda-Bodali Zoltán. 

Iulia Drăghici – Taraș 

Daniela Luca 

Sursa foto: Facebook/ Karda-Bodali Zoltán.