Soiurile timpurii fără nevoie mare de apă salvează producția de cartofi

Sute de producători de cartofi din țară, reprezentanți ai asociațiilor profesionale, ai firmelor de imputuri de substanțe specifice culturii de cartofi, ai Ministerului Agriculturii și specialiști în agricultură și cultura cartofului s-au reunit la sfârșitul săptămânii trecute în zona Târgu Secuiesc, unde a fost organizată cea de-a 36-a ediție a Simpozionului Național Ziua Verde a Cartofului. În acest an, tema Simpozionului a abordat un fenomen care îi preocupă de foarte multă vreme pe toți cei implicați în cultura cartofului și agricultură, afectându-i direct an de an: schimbările climatice. Astfel, tema s-a intitulat sugestiv „Cultura Cartofului în contextul schimbărilor climatice – O provocare permanentă”. Simpozionul a fost organizat de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov și Federația Națională Cartoful din România, alături de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”.

Se vrea o nouă strategie

Luând în calcul experiențele anilor trecuți, afectați mai ales de secetă, oamenii implicați în agricultură au vorbit despre experiențele lor și despre pierderile tot mai mari de la an la an, despre faptul că sistemele de irigații fie costă foarte mult, fie cele existente nu sunt încă performante la noi și au subliniat faptul că deși țara noastră nu face agricultură în condițiile țărilor europene, trebuie să respecte aceleași norme precum acestea, inclusiv la produsele finite. În astfel de condiții, producătorii de cartofi din țară – care anul trecut au suferit pierderi importante la recolte, alături de cei din cercetarea cartofilor, le-au vorbit reprezentanților Ministerului Agriculturii despre unele măsuri ce trebuie luate pe viitor, tocmai în ideea de a face lucrurile să meargă. Una dintre primele măsuri o reprezintă o atentă aplecare asupra a ceea ce trebuie schimbat, pornind de la situația prezentă, astfel că partea de cercetare a cartofului, prin stațiunile sale, trebuie să analizeze toleranța la stresul termic și actualele condiții meteo în schimbare a soiurilor de cartofi cuprinse în Lista oficială a Ministerului Agriculturii; pe baza acestor analize se va putea afla ce se poate păstra și ce trebuie înlocuit, deoarece există destule soiuri rezistente la un grad de umiditate mai scăzut, plus că există și alte metode de pregătire a solurilor, prin diverse alte culturi prin care apa să fie reținută pentru culturile de cartofi. Discuțiile au mai cuprins inclusiv aspecte legate de pregătirile ce trebuie făcute pentru sesiunea de noi finanțări europene care va debuta anul viitor, astfel încât aceasta să nu ne prindă nepregătiți.

S-au adaptat deja și scot recoltă frumoasă

Revenind la culturile de cartofi, cei prezenți au admis că se observă o tendință clară de schimbare climatică de la an la an, iar aceasta se manifestă prin extreme: perioade lungi de secetă și perioade de ploi abundente. Și pentru că ultimii ani au afectat serios culturile de cartofi tocmai prin perioadele lungi de secetă, s-a vorbit insistent despre necesitatea de introducere a cât mai multor soiuri de cartofi cu nevoie mai mică de apă, mai ales că astfel de soiuri avem și în producția proprie a țării.

Directorul Stațiunii de Cercetare a Cartofului Târgu Secuiesc, Luiza Mike, ne-a declarat că în zona noastră, zonă de depresiune, apa se pierde rapid de către sol, care este nisipos și nu reușește să o rețină. Soluția o reprezintă soiurile de cartofi care necesită consum mic de apă, o regândire tehnologică a producției, astfel încât aceste soiuri să fie cultivate atât în cazul cartofilor de consum cât și în cazul celor de sămânță. De altfel, după dezastrul culturii de anul trecut, se pare că mai mulți producători covăsneni au cultivat deja astfel de soiuri, care sunt și mai timpurii, astfel că acum ei se află în plină perioadă de recoltă a producției.

„O altă soluție o reprezintă cultivarea pământurilor cu culturi care rețin apa – muștar, rapiță. După aceste culturi, cultura de cartofi vine mai bine, în sensul că vine pe un teren în care s-a reținut apa. Ideea este să nu se lase terenuri necultivate, ci acestea să fie tot timpul acoperite cu ceva, pentru a pregăti solul pentru alte culturi. E o perioadă de adaptare, iar mulți fermieri din zona noastră au înțeles acest lucru, nu se mai poate cultiva ca pe vremuri, mai ales că pierderile din ultimii ani nu ne mai permit să lăsăm lucrurile la voia naturii, trebuie să ne orientăm către ceea ce merge în condițiile date. Sunt fermieri care deja au cultivat aceste soiuri, au scos deja recoltele, acum le încheie și au ieșit foarte bine. Producția din acest an este de 30 de tone la hectar, este un an bun, după anul trecut care a fost dezastruos, iar producătorii prind și un preț bun, de un leu pe kilogram. Că la consumatori cartofii ajung cu prețuri de 2 lei, 2,50 sau chiar 3 lei kilogramul, este o altă discuție. Noi vorbim de producători, cei care investesc în aceste culturi, muncesc și își asumă riscuri permanente, așa că prețul de un leu este unul bun pentru ei”, ne-a mai spus Luiza Mike.

Aceasta a subliniat din nou însă nevoia unei strategii serioase pentru cartofi și alte produse agricole, exprimându-și speranța că toate demersurile Stațiunii de Cercetare din Târgu Secuiesc și a altora din țară, inclusiv ale acestui Simpozion, vor da roade și Ministerul Agriculturii va avea o implicare corectă. Anul trecut a fost unul dezastruos pentru agricultorii covăsneni, care au pierdut enorm la culturile de cartofi – dar și la altele, din cauza secetei care a uscat culturile în pământ. În 2012, producția la cartofii timpurii a fost între 5 și 9 tone la hectar, în condițiile în care producția normală pe hectar era în alți ani între 25 și 33 de tone.