ACTUALITATE 4 iunie 2013

Sistemele de irigaţii, prioritatea agriculturii din judeţ

de Monica Vrânceanu | 150 vizualizări

Clima nesigură şi ameninţarea secetei pun în alertă agricultorii

Ultimii ani secetoşi care au afectat agricultura covăsneană i-au pus în acţiune pe cei care trăiesc din aceasta, astfel că oamenii au încetat să mai lase lucrurile la voia întâmplării sau să mai spere la ajutorul Statului şi au încercat să caute soluţii. Aşa s-au născut UAI-urile, cum le spun cei din domeniu, adică organizaţiile Utilizatorilor de Apă de Irigat, acestea adunând la un loc mai mulţi agricultori decişi să înfrunte capriciile naturii.

Statul nu are bani pentru irigaţii

Directorul Direcţiei Agricole Covasna, Könczei Csaba, susţine că, dincolo de ploile recente, toate prognozele arată că şi 2013 va fi un an secetos, în vreme ce următorii ani merg tot spre secetă. E normal ca agricultorii să-şi ia măsuri de siguranţă, mai ales că în anii trecuţi au simţit pe pielea lor efectele secetei, atunci când hectare întregi de culturi au fost afectate serios de lipsa apei.

„Deocamdată nu poate fi vorba despre o implicare a Statului în realizarea unor sisteme de irigaţii, astfel încât să putem să ajunge la nivelul agriculturilor din Occident. Avem speranţe că de anul viitor, odată ce va începe noul ciclu al politicii agricole 2014-2020, se vor putea obţine bani pentru sisteme de irigaţii”, a declarat Könczei.

Până atunci însă, spune acesta, au fost bani prin proiecte ce vizau reabilitarea fostelor sisteme de irigaţii, însă problema e că la noi în judeţ au existat doar trei astfel de sisteme: două în zona Câmpu Frumos şi unul în zona Moacşa. Odată cu schimbarea climei însă, au apărut noi zone ale judeţului unde se simte nevoia unor sisteme care să asigure permanent accesul la apă.

Trei sisteme de irigare în tot judeţul nu ajung

Sistemul de irigaţii de la Câmpu Frumos, care funţionează pentru 1.500 de hectare de teren agricol, este pus în funcţiune şi urmează să fie reabilitat şi perfecţionat printr-un proiect, iar agricultorii de la Moacşa au reuşit recent să înregistreze forma finală a Asociaţiei UAI Moacşa.

Unul dintre reprezentanţii Asociaţiei, Szilágy József, spune că s-a reuşit cooptarea a aproape 30 de agricultori din zonă, care vin cu aproape 800 de hectare din cele 1.300 pe care a funcţionat cândva fostul sistem de irigaţii. Prin constituirea UAI-ului, oamenii vor să conceapă un proiect prin care vechiul sistem de irigaţii să fie reabilitat.

„Există un sistem de irigaţii, avem şi apă – lacul de la Pădureni a fost conceput în acest sens. Sistemul este însă învechit şi multe componente nu mai există, iar ţevile şi conductele care intrau în lac au fost furate, cele care erau la suprafaţă şi se vedeau. Prin proiect vor veni bani de la Ministerul Agriculturii prin SAPARD, şi vrem să refacem sistemul pentru că e mare nevoie de el. Anii trecuţi am avut pierderi imense din cauza secetei, fiind afectate culturile de cartofi, sfeclă de zahăr şi grâu”, ne-a spus Szilágy, arătând că oricum, chiar de se vor obţine banii pentru proiect, lucrările în sine nu se vor finaliza prea curând, astfel că doar culturile pe care le vor pune în 2014 ar putea beneficia de apa venită prin sistemul de irigaţii.

Odată ce se va pune la punct şi sistemul de la Moacşa, care în principiu ar trebui să irige 1.300 de hectare din zonă, Könczei Csaba spune că o altă zonă agricolă ce ar avea nevoie imediată de aşa ceva ar fi cea a Târgului Secuiesc, unde seceta a afectat dramatic culturile de cartofi din ulimii ani. În plus, se pare că şi alte zone au nevoie de irigaţii.

Caută soluţii şi se descurcă aşa cum pot

Şeful Direcţiei Agricole spune că, din cauza costurilor mari ale sistemelor de irigaţii, mulţi agricultori afectaţi de secetă au găsit soluţii mai ieftine şi mai rapid aplicabile: fie au forat puţuri adânci, fie au făcut captări mici de apă, astfel încât să aibă acces la apă în caz de secetă. Könczei spune că a apărut însă o problemă, deoarece o lege din 2012 prevede că pentru astfel de sisteme trebuie solicitat un aviz din partea Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA), ceea ce implică nu doar drumuri şi costuri pentru agricultori, ci şi un plan de irigare.

„Am avut recent o întâlnire cu reprezentanţii SGA şi cei ai agricultorilor, iar acestora din urmă li s-a explicat că trebuie să realizeze un plan de irigare pentru a putea fora sau a face captările de apă. Costurile aprobărilor şi cele ale lucrărilor există, dar atunci când pun în balanţă avantajele şi dezavantajele, îşi dau seama că merită. Sunt mulţi care au mers deja la proiectant pentru planurile de irigare, plus că aprobarea pe care o dă SGA e valabilă cinci ani”, a explicat Könczei.

Captările de apă nu sunt suficiente, mai ales când vorbim despre suprafeţe întinse de culturi, dar tot sunt ceva decât nimic. Unul dintre dezavantaje este însă acela că apa vine foarte rece, la temperaturi de 4-6 grade, ceea ce provoacă un stres termic asupra culturilor. Dar acesta este un inconvenient ce poate fi rezolvat cu rezervoare de capacitate mare, ajungându-se astfel să se irige cu apă la temperatura mediului.

Direcţia Agricolă vrea o hartă a necesarului sistemelor de irigaţii

În context, Könczei a arătat că, în ideea că din 2014 se va da drumul fondurilor pentru sisteme de irigaţii, instituţia pe care o conduce a conceput un plan integrat al judeţului, dorind să comande un studiu hidrologic pentru acesta, pentru a vedea care ne sunt necesităţile exacte de apă.

„A venit însă legea aceasta care implică SGA-ul şi ne-a cam bulversat, aşa că am rămas în aşteptare. Dorim să vedem planurile agricultorilor, le vom uni ca pe un puzzle şi vom avea apoi o idee generală asupra întregului judeţ”, a mai spus Könczei.

Acesta susţine că nevoia de sisteme de irigaţii conforme cu normele europene este urgentă pentru redresarea agriculturii româneşti şi că, pe termen lung, acestea sunt singura soluţie, mai ales că evoluţia climatică merge în mod evident către perioade lungi de secetă şi deşertizare.

Seceta din vara anului trecut a afectat 6.650 de agricultori din judeţul Covasna, aceştia solicitând apoi ajutor financiar din partea Statului pentru a compensa o parte din pierderi.

Numărul acestora a reprezentat aproape 78% din cei 8.581 de agricultorii eligibili înregistraţi în judeţul nostru. Anul trecut, agricultorii covăsneni au avut pierderi însemnate mai ales la culturile de cartofi, sfeclă de zahăr şi porumb. În 2012, producţia medie de cartofi a fost de numai 9.500 de kilograme la hectar, faţă de aproape 18.000 de kilograme în anii precedenţi. La grâul de toamnă, producţia a fost de 2.800 de kg pe hectar, cu aproape 1.000 de kg mai puţin decât media ultimilor ani, iar cea de rapiţă a fost de 1.600 de kg pe hectar, adică jumătate faţă de media anilor de dinaintea secetei.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.