Județele Harghita şi Alba – exemple pozitive în acest domeniu

Reprezentanți ai ONG-urilor și ai autorităților locale au participat vineri la un seminar pe tema economiei sociale, „Economia socială – o perspectivă nouă pentru dezvoltarea durabilă a comunităților”, seminar organizat de Asociația Alutus, în colaborare cu Prefectura Covasna și Asociația Pentru Comunitate. Pe lângă temele teoretice au fost prezentate și aspecte practice, dar s-au discutat şi aspecte din viața de zi cu zi a ONG-urilor care încearcă, însă nu întotdeauna reușesc să realizeze ceea ce și-au propus.

Cooperativele de ieri și de azi

Organizatorul evenimentului, Cătălin Lazăr, a declarat că economia socială este o modalitate pentru dezvoltarea durabilă a comunităților, însă pentru a avea succes, este nevoie de implicarea autorităților și a organizațiilor non-guvernamentale, întrucât doar una dintre acestea nu o poate rezolva. „Am invitat oameni din domeniu care pot fi exemple. Am ținut să avem exemple concrete, pentru ca seminarul să nu fie unul sec, doar cu teorii, ci unul practic, la care poate găsim soluții pentru rezolvarea problemelor” – a declarat Cătălin Lazăr.

Reprezentanta Institutului de Economie Socială din România, Ancuța Vameșu, a vorbit despre conceptele de economie socială, precum și despre rolul ONG-urilor în ceea ce privește presarea politicienilor în a elabora și adopta o lege clară a economiei sociale. Aceasta a dat exemplele altor țări în acest domeniu și a vorbit despre cooperative. „În economia socială pornim de la resurse puține și ajungem să găsim metode pentru a le valorifica. Una dintre cele mai răspândite entități de economie socială sunt cooperativele, indiferent că vorbim de cooperative de consum sau meșteșugărești. La noi poate nu mai sunt atât de răspândite pentru că mulți cred că aceste cooperative sunt o invenție comunistă, însă nu este așa, acestea au existat și înainte de comunism și sunt foarte răspândite în Uniunea Europeană. De exemplu, una din trei persoane din Uniunea Europeană este membră într-o cooperativă, iar în Olanda cooperativele agricole au 83% cotă pe piață” – a declarat Ancuța Vameșu.

Statul pune bețe în roate

Aceasta a amintit și de faptul că legislația în domeniul economiei sociale există și nu prea, iar facilitățile acordate de stat sunt prea puține. De aceeași părere a fost și directorul Crucii Roșii Române Filiala Covasna, Papp Adolf, care a spus că statul în loc să ajute organizațiile care de fapt muncesc la rezolvarea unor probleme sociale, le pune bețe în roate. Acesta a mărturisit că neavând o garanție de la stat, a fost chiar nevoit să refuze un proiect european pe motiv că în cazul în care ar fi intervenit un blocaj în plata banilor, ar fi ajuns la faliment. Din păcate însă doleanțele lui nu vor avea o finalitate pentru că reprezentanții primăriilor, ai Consiliului Județean și ai Prefecturii Covasna au plecat înainte de terminarea seminarului, așadar nimeni competent nu i-a putut oferi o soluție.

„În alte țări ONG-urile primesc fonduri de la stat și diferite facilități, pe care noi cei de aici nu le primim. La Sfântu Gheorghe, Crucea Roșie îngrijește lunar la domiciliu 18 persoane, care nu ajung la spital. Desigur, spitalul este interesat să nu aibă atât de mulți pacienți, iar statul este interesat să nu cheltuiască prin CAS atât de mulți bani pentru spitalizarea acestor persoane. Aici intervin ONG-urile, însă acestea nu sunt ajutate, iar situația nu se va schimba decât atunci când bugetele vor fi corelate” – a declarat Papp Adolf. Acesta a mai spus că organizația pe care o conduce, dar și el personal, așteaptă de peste 20 de ani ca situația să se schimbe, să se îmbunătățească, însă nu vede nici măcar semnele unei astfel de îmbunătățiri.

Exemplu pozitiv din județul vecin

Județul Harghita pare a fi înaintea Covasnei și în ceea ce privește economia socială. Fundația CIVITAS a demarat asemenea proiecte în județul vecin, care s-au dovedit viabile, și continuă să se dezvolte. Reprezentantul fundației, Orbán Árpád, a spus că nu le-a fost ușor, cheia reușitei fiind schimbarea de mentalitate, fără de care niciun asemenea proiect nu va avea sorți de izbândă. „În județul Harghita au fost înființate două centre de colectare și prelucrare a fructelor, din care oamenii își completează veniturile. La Lupeni oamenii au înțeles că livezile pe care le au pot fi o mină de aur, iar la Zetea pădurile sunt cutreierate de persoane fără venit, în special de romi, care în decursul unui sezon adună tone de fructe de pădure și ciuperci” – spune Orbán Árpád. Acesta este de părere că o entitate de economie socială poate avea succes numai după ce oamenii își schimbă mentalitatea și își dau seama că pot obține rezultate bune prin muncă și implicare. „La Lupeni oamenii au înțeles esența economiei sociale, acum investesc în puieți și își îngrijesc livezile. Anul trecut 754 de agricultori și-au prelucrat produsele aici, iar gemurile şi siropurile au ajuns în magazine precum Auchan. Au fost înființate 20 de livezi noi, iar localnicii cred în acest viitor. La Zetea anul trecut 200 de persoane de etnie romă au adunat fructele de pădure și ciupercile din păduri, și au fost prelucrate 23 de tone de fructe și 17 tone de ciuperci. Acești oameni au obținut un venit prin muncă cinstită, iar produsele, în loc să fie cumpărate de italieni, prelucrate la ei și aduse înapoi pe rafturile magazinelor noastre, au fost prelucrate aici, așadar valoarea adăugată a rămas la noi” – povestește Orbán Árpád.

Când ești salvat de flori

Un alt exemplu de succes a fost relatat de reprezentanta Consiliului Județean Alba, Magdalena Bene. Aceasta a prezentat un program complex finanțat din bani europeni, implementat de CJ Alba în colaborare cu 5 autorități publice locale. În cadrul acestui program – „Servicii integrate pentru persoane cu nevoi speciale” – au fost construite centre de consiliere, dar și ateliere, precum și o fermă de trandafiri. În primul an al proiectului trandafirii au fost donați pentru că UE a interzis vânzarea lor, apoi în al doilea an trei angajați au lucrat la obținerea a 13.000 de butași de trandafiri, iar anul acesta targetul este de 30.000 de butași. Cum au reușit cei din Alba să pună la punct un asemenea proiect? Consiliul Județean a delimitat clar atribuțiile, și astfel Magdalena Bene, coordonatoarea proiectului, nu a avut altă sarcină decât aceea de a se asigura că programul merge bine. „Una dintre problemele autorităților este lipsa oamenilor care să se ocupe exclusiv de proiecte. Angajații fac mai multe lucruri și astfel nu se pot concentra doar pe unul, iar pe acela să îl facă bine. Eu am fost întrebată de președintele CJ dacă accept să mă ocup de proiect, am acceptat, și astfel nu am mai avut alte atribuții la Consiliul Județean” – spune Magdalena Bene.

Cum au reușit ei și noi batem pasul pe loc? Președintele CIVITAS este de părere că secretul acestor întreprinderi este inovația, unicitatea și localizarea. El spune că baza trebuie să fie ceva al locului, ceva ce ne este dat de mama natură. Dacă această resursă este găsită, următorul pas este identificarea unor oameni care pun osul la treabă, cred în succes și muncesc până când îl obțin. Dacă însă nu sunt oameni, atunci degeaba avem resurse pentru că vom trăi la fel ca și până acum: cu păduri lăsate de izbeliște, izvoare de apă minerală neexploatate și mulți beneficiari de ajutor social care până la urmă trăiesc pe spinarea noastră a tuturor.