Venit de cinci luni la conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Covasna după ce a activat mai mulţi ani în Poliţia din Braşov, comisarul şef Ioan Aron consideră că judeţul Covasna reprezintă în ansamblu o particularitate pozitivă în ceea ce priveşte siguranţa, mentalităţile oamenilor şi tot ceea ce ţine de aspectul vieţii publice. Despre priorităţi, relaţia cu cetăţenii sau aspecte specifice judeţului nostru

Venit de cinci luni la conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Covasna după ce a activat mai mulţi ani în Poliţia din Braşov, comisarul şef Ioan Aron consideră că judeţul Covasna reprezintă în ansamblu o particularitate pozitivă în ceea ce priveşte siguranţa, mentalităţile oamenilor şi tot ceea ce ţine de aspectul vieţii publice.

Despre priorităţi, relaţia cu cetăţenii sau aspecte specifice judeţului nostru am povestit cu Ioan Aron într-un dialog mai puţin oficial.

– Care au fost provocările pe care le-aţi găsit la IJP Covasna odată cu preluarea conducerii?

– În primul rând am avut o „moştenire“ - cazul jafului de la Ares Security, petrecut anul trecut. În acest sens lucrăm şi acum, prin metode specifice, existând o preocupare continuă pentru rezolvarea acestuia. Pot spune în acest sens că avem un cerc de suspecţi, acum aflându-ne la faza dovezilor tehnice şi biologice. În al doilea rând, tot o provocare a fost şi finalizarea situaţiei sediului IJP Covasna. Acest aspect l-am luat ca prioritate, pentru că spaţiul în care funcţionau Poliţia municipiului Sfântu Gheorghe şi alte servicii a fost revendicat de foştii proprietari şi atribuite acestora; în concluzie, a trebuit să punem la dispoziţie aceste spaţii. Am contactat la momentul respectiv proprietarii, le-am spus că sunt un adept al dreptului de proprietate şi am cerut un termen de 30 de zile, în 17 zile reuşind în cele din urmă să rezolv situaţia. Prin urmare, după o serie de discuţii cu diverse instituţii locale şi centrale, am preluat două corpuri ale Jandarmeriei Covasna, acolo instalând Poliţia municipiului şi alte birouri. La sediul vechi au rămas alte servicii, cele care nu au încăput în noul sediu. Cred însă că am găsit soluţia ideală, din punct de vedere al amplasamentului aflându-ne aproape de Jandarmerie, alături de care oricum trebuie să lucrăm. Spaţiul preluat este însă unul construit pentru activităţi didactice, nefiind pentru săli de cercetare, anchete sau circuite ale probelor necesare criminaliştilor - însă acestea le vom adapta în timp.

– Vă ajung fondurile în acest sens?

– Ca şi costuri, aceste modificări implică cheltuieli minore vizavi de investiţia în sine, care ar fi costat foarte mult. Practic, cheltuielile vor fi pentru amenajări, în limita bunului simţ pe această situaţie de criză.

– Intrând pe partea de acţiune a Poliţiei, se spune des pre Sfântu Gheorghe că nu este neapărat o locaţie de consum a drogurilor, dar repre zintă totuşi o zonă a traficului acestora. Cum vedeţi acest aspect?

– Din ceea ce ştim nu se reclamă o situaţie cu risc major în acest sens. Am avut în acest an o captură importantă în zona Băţani, acolo cooperând cu Brigada de Combatere şi cred că rezultatul a fost unul foarte bun, fiind vorba despre o cultură de marijuana. Dar nu putem spune că există risc major în acest sens.

– Cum vedeţi relaţia poliţist - cetăţean la nivelul judeţului Covasna?

– Ei bine, aici sunt cuprinse mai multe aspecte, e o temă destul de largă. Cred însă că Sfântu Gheorghe este un oraş mai aparte, fără multă violenţă şi judeţul Covasna la fel. Intenţionez însă să realizez la nivelul IJP un sondaj cu chestionare direct aplicate pe cetăţeni, astfel încât să vedem ce nemulţumiri şi ce aşteptări există, să vedem exact unde ne situăm. Spun însă foarte clar că nu am de gând să tolerez poliţişti corupţi, iar în urmă cu câteva luni când am avut cazul poliţiştilor de circulaţie prinşi în flagrant cu mita, mi s-a spus oarecum că aş fi dat „startul” în acest gen de acţiuni. Nu am să ţin însă partea unora care au fost implicaţi în astfel de acţiuni, însă pe de altă parte nu vreau ca din astfel de cauze să fie stigmatizaţi cu toţii. Dincolo de asta, va trebui să ne axăm mai mult pe mediul rural, care pare puţin abandonat, unde sper ca poliţiştii să nu mai fie „şefi de comune“, după cum în general nu aş vrea să avem poliţişti supraponderali. În perioada următoare pe toţi poliţiştii îi aşteaptă testările Schengen, o prioritate ce impune întrebări legate de lucru, de spaţii şi baze de date Schengen. Nu va fi foarte complicat, sunt proceduri juridice de activare a unor secvenţe de lucru.

– Autorităţile locale au vorbit în repetate rânduri despre necesitatea de a avea mai mulţi oameni ai legii de etnie maghiară sau măcar vorbitori de limbă maghiară, ţinând cont de specificul zonei. V-aţi propus să faceţi ceva în acest sens?

– Nu cred că avem astfel de probleme, plus că asta ţine şi de pregătirea fiecăruia. Poliţişti de etnie maghiară avem foarte mulţi, avem şi vorbitori de limbă maghiară, inclusiv pe zonele de proximitate, unde se intră direct în contact cu oamenii. Acest aspect ţine însă şi de accesul la Academia de Poliţie, unde sunt cerute anumite exigenţe la examene, iar dacă Academia are ca limbă de bază limba română, asta este... avem poliţişti plecaţi în Kosovo, Irak, oameni care s-au specializat şi au învăţat o limbă străină. În ansamblu nu cred că avem probleme, chiar şi audienţele pot fi bilingve, avem traducere foarte bună pentru cei care se descurcă mai bine în limba maghiară.

– În actuala situaţie de criză, s-a vorbit foarte mult despre banii pentru chiriile poliţiştilor. Ce soluţii aţi găsit în acest sens?

– Chiriile poliţiştilor presupuneau achitarea a jumătate din costul contractului de închiriere, însă una este să ai o chirie în Braşov, în Sfântu Gheorghe, la Băţani sau la Comandău. Preţul variază şi aici contractele nu prea au fost negociate cu mult bun-simţ, aşa că am suspectat o oarecare lipsă de interes. E adevărat că poliţiştii sunt privilegiaţi prin plata chiriilor, căci nu toţi funcţionarii au acest lucru, însă am încercat să simplific oarecum totul. Când am refăcut statul de organizare, toate problemele de disconfort, de navetă şi mutări au fost reanalizate, astfel încât acolo unde s-a impus imperativ din punct de vedere profesional ca un poliţist să rămână într-o anumită locaţie s-a menţinut aceasta, iar atunci când acest lucru nu s-a impus fiind mai mult un moft, nu am acceptat. Aşa am rezolvat 7-8 cazuri, prin mutări. În total în judeţ avem peste 20 de poliţişti care beneficiază de plata chiriilor - este însă un procent nesemnificativ.

– Cum vedeţi Sfântu Gheorghe ca şi oraş, ca siguranţă, ca mediu?

– Este un loc foarte liniştit, oamenii sunt cu bun-simţ. Se observă acest lucru inclusiv din circulaţie, mă uitam pe Podul de la Gară, care acum e în reparaţii - şoferii îşi aşteaptă rândul, circulaţia decurge diferit, fără atâţia nervi ca în altă parte, pare că oamenii percep lucrările ca fiind „pentru podul nostru” şi atun ci atitudinea este alta. Nu am văzut pe nimeni certându-se în trafic, există politeţe, lucru rile astea chiar există şi cred că ar trebui văzute de toată lumea. Am insistat însă pe proiectul camerelor de supra veghere deoarece este nevoie de acest sistem, toată lumea fiind dispusă să renunţe la o oarecare intimitate în favoarea siguranţei. Este, dacă vreţi, un proiect global, peste tot în lume există aceste camere care garantează siguranţa, însuşi faptul că ele există impune omului o altă atitudine. Eu unul ţin la intimitatea individului, prin urmare aceste camere nu atentează la chestiuni private, imaginile având o politică de păstrare foarte strictă. E bine să existe aceste camere, deoarece nu se ştie niciodată ce se poate întâmpla şi conferă un plus de siguranţă.