Ordonanţa de urgenţă 64/2010 care prevede clarificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale readuce în prim-plan problemele existente în acest sens în judeţul Covasna. Prefectul Gyorgy Ervin a declarat că cea mai gravă situaţie este cea dintre comunele Malnaş şi Micfalău, care de ani de zile nu reuşesc să se înţeleagă cu privire la graniţa administrativ-teritorială a unei suprafeţe ce cuprinde două cariere de piatră.

“Între Malnaş şi Micfalău practic nu mai sunt şanse de înţelegere pe cale amiabilă, cele două primării trec dintr-un proces în altul. Miezul problemei sunt carierele de piatră, dar cei care suferă sunt cetăţenii, căci pe suprafeţele aflate în litigiu nu se pot elibera titluri de proprietate”, a explicat prefectul Gyorgy Ervin.

Vor graniţele din 1968

Primarul comunei Malnaş, Kasleder Jozsef, a declarat că problemele cu cei din Micfalău au survenit odată cu separarea administrativă din 2004, aceştia din urmă nedorind să recunoască graniţa naturală trasată de râul Olt, intenţionând de fapt să treacă cu graniţele peste teritoriul Malnaşului. Kasleder susţine că tot ceea ce doreşte este să se respecte graniţele existente până în 1968, însă neagă eventuale probleme legate de eliberarea titlurilor de proprietate.

“Noi (Primăria Malnaş - n.r.) am eliberat titluri de proprietate, nu aveam de ce să n-o facem. Cei din Micfalău vor însă să ia mai multă suprafaţă decât li se cuvine, iar eu ca primar nu pot negocia graniţele teritorial-administrative, nu am dreptul de a face aşa ceva. În prezent suntem în proces, au fost mai multe procese şi hotărâri, s-au tot atacat, însă cei din Micfalău nu au acte prin care să dovedească faptul că ar putea trece peste graniţele naturale, aşa că este ilegală modificarea acestora, fiind posibilă doar prin lege sau referendum”, a mai spus Kasleder Jozsef.

Dispută pe 280 de hectare

Pe de altă parte, primarul comunei Micfalău, Nyaguly Vilmos, susţine că există hotărâri ale Comisiei de marcare a hotarelor administrative încă din 2008, prin care se arată clar că hotarele sunt cele susţinute de Micfalău, dându-i acesteia un plus de teritoriu de aproximativ 280 de hectare.

„Există două decizii definitive şi irevocabile ale instanţei, ambele atacate, cerându-se suspendarea şi respectiv anularea de către comuna Malnaş. Se tergiversează şi se lungeşte starea de incertitudine, deşi e clar că instanţa nu poate da altă soluţie. Domnul primar din Malnaş îşi permite însă să jignească pe toată lumea, pentru că buba o reprezintă cele două cariere de piatră cuprinse pe terenul respectiv, forţând nota cu ideea graniţelor din 1968. În 2004 însă a existat circulara înfiinţării a o mie de noi comune în România, tocmai pentru apropierea comunităţilor de administraţiile locale, asta este legea şi trebuie respectată, inclusiv acele graniţe teritoriale trasate”, susţine Nyaguly Vilmos.

În acest context, primarul de Micfalău a recunoscut că întregul conflict ţine pe loc rezolvarea legilor proprietăţii, arătând că toată această problemă a dus inclusiv la amendarea sa, în urmă cu trei ani, în urma unui control pe această problemă.

„S-a venit în control pe respectarea legilor fondului funciar şi eliberarea actelor de proprietate însă din cauză că există această situaţie conflictuală nu am putut elibera titluri, în vreme pe cei din comisia de control nu i-a interesat asta. Am atacat atunci amenda şi am câştigat, dar vinovatul pentru tot este primarul din Malnaş, care face măgării neşcolite. El spune că poate elibera titluri de proprietate, îşi permite, dar cred că se joacă cu legea şi e total în ilegalitate dacă nu avem o situaţie clară”, a mai arătat Nyaguly Vilmos.

Interese pe revedenţe?

Primarul din Micfalău susţine că interesul edilului din Malnaş pentru graniţele de dinainte de 1968 acoperă de fapt teama de a nu pierde veniturile din colectarea impozitelor pe teren şi clădiri de la cele două societăţi care exploatează carierele de piatră aflate pe terenul disputat.

„Cei din Malnaş încasează de doi ani impozitele şi revedenţele de la societăţile care exploatează minele, dar comuna Micfalău a electrificat zona în care există şase construcţii ale oamenilor. Sub cariere locuiesc şase familii care au acte pe comuna Malnaş, dar când s-au dus la primarul de acolo cerându-i electrificarea zonei au fost daţi afară şi au venit la Micfalău. Am investit 50.000 de lei să le ducem curentul electric acolo, iar Malnaşul nimic”, a mai spus primarul din Micfalău, adăugând că sumele încasate de Malnaş pe revedenţe de la societăţile de exploatare a carierelor de piatră s-ar cuveni celor din Micfalău.

Se înmulţesc construcţiile ilegale la Belin

O altă situaţie fără rezolvare este cea legată de teritoriul aparţinând de comuna Belin, unde mai multe familii de romi şi-au construit în ultimii ani case, deşi au acte de identitate eliberate în judeţul Braşov. Pe valea pârâului Korlat, la Belin, au fost construite, potrivit primarului din Belin, Siko Imre, 130 de locuinţe ale romilor, totul fiind practic ilegal.

„Toţi romii de acolo au acte pe acelaşi număr de casă dar cu acte în Braşov. Problema este că numărul construcţiilor creşte şi ocupă acum aproximativ 25 de hectare de teren. A fost vorba că vom face un schimb de teren cu Braşovul, că se va regulariza cursul apei în acest sens, dar nu s-a rezolvat nimic şi nici nu vedem soluţii pe viitor”, a declarat Siko Imre.