Filiala Covasna a Partidei Romilor vrea ca postul de consilier pe problemele romilor de la Prefectura Covasna să fie reînființat pentru a fi ocupat de o persoană din rândurile acestora, care este familiarizată cu problemele comunității.

Preşedintele Partidei Romilor Covasna, Alexandru Racolţa, a amintit că, în momentul reducerilor de personal din instituțiile publice, Prefectura a desființat postul ocupat mai mult timp de Florin Lepădat, atribuțiile fiind preluate apoi de către altcineva. Din cauză că, spune Racolța, în prezent nu mai există o colaborare la fel de mulțumitoare cu Prefectura ca și în trecut, s-a întocmit un memoriu ce va fi prezentat autorităților centrale, ideea de bază a acestuia fiind reînființarea vechiului post de consilier pe problemele romilor. Alexandru Racolța a arătat că de la momentul desființării postului lui Florin Lepădat nu mai există o comunicare bună cu Pefectura, în vreme ce pentru rezolvarea problemelor comunității romilor este nevoie de oameni din interiorul acestora, deoarece aspectele sunt complexe și altfel văzute din exterior. Pentru că vor un reprezentant din rândul lor la nivelul Prefecturii, romii sunt deciși să facă memorii peste memorii, atât la Guvern cât și la Agenția Națională pentru Romi.

”Suntem interesați de post şi vrem să fie ocupat de un rom propus de noi care să se ocupe serios de problemele comunităţii', a explicat Alexandru Racolţa.

Pe de altă parte, până la desființarea postului lui Florin Lepădat, prefectul Gyorgy Ervin a declarat în repetate rânduri că reprezentantul romilor nu avea o activitate satisfăcătoare din punct de vedere profesional. Potrivit prefectului, Florin Lepădat nu a finalizat niciun program referitor la comunitatea romă, în vreme ce chiar unii dintre romi l-ar fi contestat.

Romii covăsneni fac cursuri de calculator și agent de pază

Mai mulți romi din județ vor începe cursuri de calificare în diverse meserii, cum ar fi agent de pază, tâmplar sau operator de calculator. Cursurile sunt organizate în cadrul proiectului „Împreună pentru o societate mai bună” al Agenţiei Naţionale pentru Romi și vor dura 360 de ore,  fiind urmate de 160 de persoane. Proiectul se adresează persoanelor din grupurile considerate a fi vulnerabile - romii care au acces scăzut la educație, precum și persoanele cu dizabilități și cele care nu au altă sursă de venit decât ajutorul social.

Președintele Asociației pentru Romi, Alexandru Racolţa, a declarat că la respectivele cursuri s-au înscris deja romi din Sfântu Gheorghe, Covasna, Hăghig și Belin.

Astfel, potrivit lui Racolța, la cursul de agenți de pază s-au însris 24 de băieți, la cel de operator calculator 28 de persoane iar alte 43 de persoane au decis să urmeze cursuri de tâmplar, îngrijitor bătrâni și lucrător în cultura plantelor.

Alexandru Racolţa a anunțat că acest an va aduce încă alte trei proiecte pentru romi în judeţul noastru, scopul acestora fiind pregătirea forţei de muncă, sprijinirea activităţilor de antreprenoriat şi educarea copiilor romi. În acest context, Racolța a declarat că la Belin se va înființa, printr-un proiect european, o ciupercărie care va crea și ea zece locuri de muncă.

În același context, Alexandru Racolța a arătat că, pe viitor, ar fi de dorit pregătirea părinților în cadrul unui proiect de tipul ”școală pentru părinți”, prin care adulții romi să conștientizeze cât de importantă este școala pentru copii.

”Dacă acasă, procesul învățării este întrerupt, unii copii fiind puși la activități extrașcolare care se bat cap în cap cu școala, copiii pierd legătura. Părinții trebuie să conștientizeze cât de importantă este școala, că trebuie menținut fluxul informațiilor primite de acolo”, a explicat Racolța, arătând că mulți dintre copiii romi pierd pasul cu școala pentru că sunt puși la munci și nici nu sunt susținuți în procesul de învățare.

Estimările lui Alexandru Racolța arată că în județul nostru trăiesc peste 25.000 de romi, însă doar 5.600 s-au declarat oficial aparținători la aceasă etnie.

Alexandru Racolța a mai arătat că cele mai sărace comunități de romi sunt cele de la Vâlcele, Valea Seacă și Sânzieni, în vreme ce cele mai înstărite sunt la Covasna, Ojdula și Belin. Cei mai mulți romi trăiesc în condiții de sărăcie, supraviețuind practic prin munci sezoniere și ajutoare de la stat, mai puțin de 5% din totalul romilor având un loc de muncă stabil.