Discriminarea, păstrarea identităţii, Covasna şi Harghita, UE şi NATO, printre subiectele Universității de Vară, ediţia XIV

Universitatea de Vară Izvoru Mureșului a ajuns, în perioada 14 – 21 august, la ediția cu numărul XIV. Circa 100 de participanți, printre care şi reprezentanţi ai mediului academic, ai principalelor partide politice, ai conducerilor asociațiilor și fundațiilor comunităților românești din România și din jurul granițelor şi ai mass-media, s-au întâlnit săptămâna trecută la Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului pentru a aborda discuţii pe tema „Statul român şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”. O zi din cadrul Universităţii a fost dedicată  discuţiilor despre situaţia românilor din judeţele Covasna şi Harghita.

Fostul preşedinte Traian Băsescu, deputatul PSD Mircea Duşa, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor şi un consilier din partea Preşedinţiei României au fost pe lista invitaţilor prezenţi la eveniment.

„A fost un eveniment reuşit, în primul rând pentru că am reuşit să aducem români din toate zonele istorice din jurul graniţelor. Universitatea de Vară Izvoru Mureşului şi-a propus să fie un forum unde fiecare să vină, să vorbească liber şi să intre în dialog cu reprezentanţii autorităţilor centrale. Ideea evenimentului este ca românii din jurul ţării şi nu numai, să vină să vorbească, să se cunoască, să schimbe modele de bună practică. (...) Noi ca organizatori ne-am atins obiectivele propuse, care, repet, nu implică soluţiile la probleme. Am pus la „aceeaşi masă” şi reprezentanţi ai Guvernului, ai Preşedinţiei, ai autorităţilor locale şi Biserica. O să dăm drumul şi la o rezoluţie, care va indica punctele exacte ale discuţiilor”, a explicat directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, preotul Sebastian Pârvu.

Românii din Covasna, Harghita şi Mureş

Una dintre zilele evenimentului a fost dedicată discuţiilor despre situaţia românilor din judeţele Covasna şi Harghita.

„S-a discutat pe baza unor date concrete şi nu s-a mers pe ideea de victimizare. S-au luat în calcul, spre exemplu, finanţarea cultelor şi a diverselor organizaţii sau procesele legate de inscripţionarea bilingvă, de arborarea steagurilor şi altele, cu decizii judecătoreşti definitive sau încă aflate în pronunţare. Oamenii au spus lucrurilor pe nume”, a declarat preotul Sebastian Pârvu.

Printre reprezentanții județului Covasna care au fost prezenți la eveniment și care au luat cuvântul în dezbaterile susținute se numără prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, dr. Ioan Lăcătuşu, membru în conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, consilierul județean Florentina Teacă, medicul Mihai Tîrnoveanu, inițiatorul Acțiunii „Români pentru Români”, şi mulţi alţii. Aceştia au abordat subiecte precum „păstrarea și afirmarea identității naționale a românilor din județele Covasna și Harghita”, „aspecte ale raportului dintre etnie, confesiune şi comportamentul electoral în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş”, „Acţiunea «Români pentru Români»” sau „Transilvania furată. Probleme ale retrocedărilor ilegale de proprietăţi în Transilvania”.

„Există numeroase probleme care poate nu ar trebui să existe şi care au un specific aparte faţă de problemele cu care se confruntă Instituţiile Prefecţilor din alte judeţe. (...) Din păcate avem o serie de probleme care au legătură cu acest „sindrom al autonomizării” acestui teritoriu şi care se manifestă, nu de ieri de azi, ci de foarte mult timp. De cele mai multe ori, această tendinţă s-a manifestat prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale. Şi în judeţul Covasna (ca şi în Harghita – n. red.) există aceleaşi tipuri de probleme: pornind de la utilizarea abuzivă a limbii minoritare, continuând cu diverse forme de discriminare pe care autorităţile administraţiei publice locale le manifestă în activitatea lor, afişarea de steaguri şi alte simboluri nelegale şi discriminatorii şi culminând cu aceste memorandumuri de autonomie adoptate de către aceste autorităţi, în totală discordanţă cu prevederile constituţionale şi legale. (...) Vreau să subliniez un aspect care mie mi se pare pe cât de important, pe atât de grav: aceste iniţiative care au fost aduse la îndeplinire de către autorităţile administraţiei publice locale au pornit, de cele mai multe ori sau în numeroase cazuri, de la entităţi nerecunoscute legal, neorganizate potrivit legislaţiei române. Aici mă refer la Consiliul Naţional Secuiesc, care nu există din punct de vedere juridic”, a declarat miercuri, prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu.

„Cred că este o onoare şi un privilegiu să ne punem în slujba statului român”, a mai spus prefectul, care a conchis discursul său astfel: „Soluţia este ca fiecare dintre noi, acolo unde suntem, să ne facem treaba cât mai bine”.

„Simbolul naţional este cheagul care ne leagă”

În cuvântarea ţinută la Universitatea de Vară, Episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, i-a îndemnat pe românii din zonă să promoveze şi să iubească simbolurile naţionale.

„Pentru a lega o naţiune este nevoie de simboluri pe care să le purtăm în inimă şi în suflet, simbolurile sunt firul din care suntem ţesuţi ca neam şi ţară, simbolul naţional este cheagul care ne leagă pe toţi cei prezenţi de cei trecuţi la cele veşnice, oameni care au fost făuritori de istorie. Pentru toţi românii, limba, credinţa, cultura, drapelul tricolor, imnul sunt sfinte, de aceea vă îndemn să le respectaţi şi să le promovăm, să promovăm simbolurile unităţii şi identităţii noastre naţionale, care sunt rezultatul eforturilor şi jertfe ale înaintaşilor noştri, ale moșilor şi strămoşilor. Vă îndemn pe toţi cei prezenţi să fiţi puternici, să iubiţi simbolurile naţionale, istoria care stă în spatele fiecăruia, iar la împlinirea unui secol de când suntem o naţiune, să fim împreună, cum am fost”, a afirmat episcopul Covasnei şi Harghitei, conform Agerpres.

Reprezentantul Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, dr. Ioan Lăcătuşu, a solicitat în discursul său rezolvarea problemei finanţării proiectelor asociaţiilor culturale româneşti, a instituţiilor şi a presei în limba română, „aşa cum sunt finanţate de la bugetul central comunităţile maghiare din zonă”, potrivit Agerpres. În plus, dr. Ioan Lăcătuşu a  tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte scăderea dramatică a populaţiei româneşti din cele două judeţe şi a lipsei de perspectivă privind realizarea tinerilor în zonă, „prin condiţionarea cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea posturilor publice” şi a subliniat necesitatea respectării limbii române şi a simbolurilor statului român, pledând pentru o convieţuire interetnică armonioasă.

Acţiunea „Români pentru Români” va continua

Tot în cadrul Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, medicul Mihai Tîrnoveanu a anunţat continuitatea Acţiunii „Români pentru români”, care prinde tot mai mult contur în judeţele Covasna şi Harghita. „Acțiunea „Români pentru Români” este o îmbrățișare frăţească pentru românii din Harghita și Covasna. (...) Contează orice ajutor primit de un soldat ce luptă de unul singur pe o baricadă, căci de cele mai multe ori românii din Harghita şi Covasna au fost abandonați; contează orice rană bandajată, orice braț întins peste Carpați. De aceea nu ne vom opri. Nu voi uita niciodată cele peste 1.400 de steaguri tricolore trimise de românii din ţară şi din diaspora, care au ajuns prin intermediul acţiunii noastre, în jurul datei de 1 Decembrie anul trecut în Harghita şi Covasna. (...) De Florii majoritatea în Ojdula a fost însă românească. Într-un loc cu 96 la sută etnici maghiari, noi românii am dominat, am fost majoritari prin exprimarea puterii simbolurilor naţionale. Pentru o zi măcar, am schimbat paradigma. (...) Noi toți suntem Harghita și Covasna; și suntem mulți. Vom duce Crucea împreună. Lupta continuă, și nu uitați, să fii român este uneori greu, dar întotdeauna atât de frumos!”,  a transmis acesta.

„Vreau să vă spun că în ultimii ani, cu Acţiunea „Români pentru Români”, am ajuns la Târgu Secuiesc, la Mărtănuş, la Ojdula, la Chichiş. Ştiţi ce s-a întâmplat? Românii au prins curaj şi acum ies în stradă cu steaguri. Acum câţiva ani nu se prea întâmpla. (...) Eu cred că secretul ăsta este: fiecare îşi facă treaba. (...) Aşa arătăm că suntem din ce în ce mai puternici”, a spus şi consilierul judeţean din Covasna, Florentina Teacă.

„Ştiu şi despre unele umilinţe pe care le suportă românii din Covasna şi Harghita” - Traian Băsescu

Prezenţa lui Traian Băsescu la Izvoru Mureşului a adus evenimentului un impuls în ceea ce priveşte mediatizarea, spun organizatorii.

În legătură cu subiectul românilor din Ţinutul Secuiesc, fostul şef al statului a spus că tratarea acestora ca pe o minoritate nu poate fi o soluţie. „Recunosc că nu avem un program special, dar cred că nici nu se poate dezvolta un program special să-i tratezi pe românii de limba română din Harghita şi Covasna ca pe o minoritate care trebuie asistată. Cunosc, însă, realităţile din Covasna şi Harghita şi uneori umilinţele la care sunt supuşi românii din Covasna şi Harghita. Iar aici trebuie să intervină statul cu sprijin pentru fundaţiile românilor, nu numai pentru fundaţiile etnicilor maghiari, trebuie să protejeze şcolile de limbă română, să nu se desfiinţeze, chiar dacă au copii mai puţini. (...) Nu avem un program special pentru a proteja cetăţenii români din Covasna şi Harghita şi cred că ar fi greu şi de imaginat să creezi în România un program prin care să-i tratezi pe cetăţenii români ca pe o minoritate, trebuie găsite formule mai elegante. Dar trebuie făcut ceva, pentru că ştiu şi despre unele umilinţe pe care le suportă românii din Covasna şi Harghita, în mod deosebit în relaţia cu administraţiile locale”, a declarat Traian Băsescu.

Alte subiecte dezbătute la Universitatea de Vară

La Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului au participat reprezentanţi ai românilor din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Albania, Macedonia, dar şi lideri de opinie din Diaspora.

Astfel, pe lângă dezbaterile care au privit situația românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, la eveniment au fost supuse discuţiei și alte teme, precum: „Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv național al românilor pentru 2018. Evoluții geopolitice și interesul național românesc”; „România şi românii de pretutindeni, în contextul provocărilor actuale”; „Consecinţele Brexit asupra românilor”; „Conflicte inter-religioase şi manifestările de xenofobie din Europa, lupta anti trafic de persoane”; „Legea votului prin corespondenţă; Politica partidelor parlamentare și a instituțiilor de stat față de românii de pretutindeni și față de românii din zonele multietnice și pluriconfesionale din România”; „Strategii de solidaritate româno-română, în preocupările administrației publice, a partidelor politice și a societății civile”; „România şi războaiele de imagine” sau „Consecințe pe termen mediu și lung ale declinului demografic a populației României” şi altele.

„Aceste probleme trebuie spuse şi trebuie aduse în atenţia opiniei publice. Prin intermediul evenimentului cred că toţi factorii implicaţi în procesul democratic ajung să-şi nuanţeze prezenţa în spaţiul public. Mai mult, evenimentul determină factorii de decizie să ia măsuri. S-au făcut promisiuni şi s-au oferit termene”, a mai spus preotul Sebastian Pârvu, care a mai precizat că Universitatea de Vară Izvoru Mureşului este o ocazie importantă pentru reprezentanţii ONG-urilor din diverse ţări să intre în contact direct cu reprezentanţii Preşedinţiei sau cu cei ai Guvernului României.

Organizatorii evenimentului din acest an sunt Centrul Cultural Toplița, împreună cu Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni și Centrul European de Studii Covasna-Harghita, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, Institutului Cultural Român, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, al Primăriei și Consiliului Local Voșlăbeni. Proiectul este finanțat de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe.

Foto: Facebook.