Regionalizarea văzută din Covasna

UDMR vrea Ţinutul Secuiesc, PDL face apel la înţelepciune, în timp ce USL vede Coaliţia de guvernământ în pericol
Reorganizarea administrativă a României, discutată tot mai aprig în ultimele zile, a dat naștere unor nenumărate dezbateri și contre finalizate cu diverse variante ale partidelor de la Guvernare și ale celor din Opoziție, cu privire la reașezarea județelor sau regiunilor țării. La nivel central, s-a căzut de acord că România are nevoie de o reorganizare administrativă, în primul rând pentru a putea accesa fondurile europene, actualele regiuni de dezvoltare fiind greoaie și nepotrivit constituite. Problemele la nivel politic central cu privire la reorganizarea administrativă au apărut însă cu mai mult timp în urmă, odată cu prezentarea de către UDMR a reoganizării, variantă în care județele Covasna, Harghita și Mureș sunt cuprinse în aceeași regiune. Ținutul Secuiesc dorit de UDMR inflamează însă spiritele, politicienii români fiind de părere că împărțirea Uniunii a fost făcută doar pe criterii etnice, ceea ce este inacceptabil.
În vreme ce UDMR susține în continuare că nu poate fi de acord cu varianta super- județelor propusă de proiectul de regionalizare al PDL, Guvernul Boc spune că-și va asuma răspundere pe legea regionalizării.
UDMR Covasna va lupta pentru Ţinutul Secuiesc
Pe de altă parte, UDMR se inflamează la rândul său și amenință viitorul Coaliției cu PDL, arătând că nu este de acord cu varianta celor opt județe propuse de democrat-liberali pe forma actualelor regiuni de dezvoltare.
Conducerea UDMR s-a consultat cu reprezentanţii bisericilor, organizațiilor de tineret, precum și cu reprezentanții societății civile, iar punctul de vedere formulat la final arată că propunerea privind împărțirea administrativ-teritorială a României inițiată de PDL este ”inacceptabilă”. Arătând că proiectul lor de reorganizare administrativă a luat în considerare particularitățile istorice, culturale, economice și sociale, liderii UDMR spun că nu pot accepta proiectul PDL ”întrucât acesta ar duce practic la asimilarea județelor cu populație preponderent maghiară”.
”Singura variantă acceptabilă pentru Organizația Teritorială Trei Scaune a UDMR este ca Ținutul Secuiesc să formeze o regiune cu statut special după modelul regiunii Tirolul de Sud, și de asemenea județele Bihor, Satu Mare și Sălaj să facă parte din aceeași entitate administrativă”, se arată într-un comunicat al UDMR Covasna.
Uniunea mai subliniază că ”în memoria maghiarilor din Ținutul Secuiesc este vie încercarea regimului comunist din anul 1968 de a desființa Ținutul Secuiesc. Așa cum și atunci am împiedicat acest lucru și acum suntem hotărâți sa ne apărăm pământul natal, folosindu-ne de toate mijloacele politice și de nesupunere civică”.
În aceeași idee, lideri ai UDMR au afirmat deja că ar vota o moţiune de cenzură prin care Guvernul Boc să cadă, dacă acesta îşi va angaja răspunderea pentru proiectul PDL de reorganizare, pe baza actualelor opt regiuni de dezvoltare.
PDL Covasna: UDMR nu va primi Ţinutul Secuiesc ”la cheie”
Președintele PDL Covasna, Dan Manolăchescu, a atras atenția celor din UDMR că amenințările cu ieșirea de la guvernare nu-și au locul în actualul context politico-economic, explicând în același timp că, după ce în trecut a avut propriile înțelegeri cu UDMR, PSD nu are dreptul de a emite acum judecăți cu privire la interesele naționale.
„Cred că liderii UDMR glumesc atunci când cer Guvernului și președintelui Traian Băsescu să le dea Ținutul Secuiesc ”la cheie”. Nu înţeleg de ce liderii Uniunii jubilează atunci când găuresc aceeaşi barcă în care se află şi PDL-ul. Ieșirea Uniunii de la Guvernare este un fel de tăiere a crăcii de sub picioare, pentru că e limpede că UDMR a beneficiat, cel puțin în Covasna și Harghita, mai mult decât PDL de prezența în Guvern. Abandonarea guvernării, coroborată cu o eventuală „nesupunere civică”, nu va duce decât la o mai mare adâncire a marasmului economic din cele două judeţe și nicidecum la o dezvoltare de tipul celei din Tirolul de Sud, prezentat de UDMR drept model. În altă ordine de idei, îi rog pe liderii PSD, pentru a nu știu câta oară, să nu mai amintească de înalta trădare națională a PDL, deoarece ei au fost cei care ”au vândut” învățământul, administrația și justiția în România, permițând oficializarea limbii maghiare de facto și instaurarea unei autonomii și a unei segregări clare pe criterii etnice”, a declarat Dan Manolăchescu.
PNL și PSD văd Coaliţia în pericol
Liderul PNL Covasna, Marius Obreja, consideră că problema reorganizării regionale, lansată exact în această lună, înainte de vacanța parlamentară, are cu totul alte scopuri decât cel susținut oficial. Obreja este de părere că ”PDL are în brațe o bilă înroșită în foc” prin propunerea de reorganizare și că ”acum nu prea mai știe ce să facă cu ea”. În această idee, liderul PNL spune că UDMR, prin varianta sa ce susține crearea Ținutului Secuiesc, nu mai este credibilă deoarece a folosit deja această marotă în sens electoral. Pe de altă parte, Marius Obreja consideră că toată această chestiune poate crea probleme grave în Coaliție, deoarece se pare că ”UDMR a dat cu pumnul în masă”.
”Cred că PDL și UDMR au acum o problemă în Coaliție, iar cei din PDL sunt disperați, ceea ce se simte și din comportamentul lor haotic, UDMR amenințându-i cu părăsirea”, a mai spus Obreja.
Conducerea PSD Covasna crede că reorganizarea regională, așa cum e dorită de UDMR, pur și simplu nu poate fi realizată în prezent fără o modificare a Constituției.
”Pe legislația actuală nu se pot constitui regiuni administrative, e clar. În ceea ce privește varianta propusă de președintele Traian Băsescu, e evident că aceasta este doar o diversiune pentru a distrage atenția de la realele probleme cu care România se confruntă în prezent. Dacă PDL mai acceptă însă mult șantaj din partea UDMR, riscă să fie acuzat de înaltă trădare a intereselor naționale”, a declarat președintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama.
Fiecare cu reorganizarea lui
Varianta propusă de președintele Traian Băsescu prevede desființarea celor 41 de județe ale țării și realizarea a opt județe, pe modelul actualelor regiuni de dezvoltare convenite în acord cu Uniunea Europeană. În cadrul celor opt județe ar fi cuprins și București – Ilfov, care ar deveni București-metropolitan. Pornind de aici, în varianta susținută de PDL capitalele celor opt noi județe vor fi Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, Craiova, Constanța, Iași, Ploiești și București. În varianta de reorganizare pe care PDL și-ar putea asuma răspunderea, Covasna, Harghita și Mureș ar fi cuprinse în județul Centru, alături de Alba, Sibiu și Brașov.
Și Opoziția are varianta sa de reorganizare, iar aceasta prevede faptul că România va avea opt regiuni, păstrând însă cele 41 de judeţe actuale. În varianta susținută de Uniunea Social- Liberală (USL), regiunile s-ar suprapune celor actuale de dezvoltare, ar avea câte un Consiliu Regional, buget propriu, preşedinte şi prefecţi numiţi de Guvern, precum și dreptul de a decide cu privire la folosirea fondurilor provenite din taxe şi impozite. Guvernul central ar urma să gestioneze doar proiectele naţionale, iar regiunile proiectele cu fonduri europene: mediu, resurse umane, administraţie, transporturi.