Protecție și monitorizare pentru urșii din Covasna
A fost prevăzută montarea anuală a 30 de garduri electrice la culturile agricole, stânele şi fermele apicole de pe raza întregulului areal cuprins în proiect
Specialiștii Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Covasna continuă implementarea unui proiect derulat alături de cei de la agențiile din Vrancea și Harghita, prin care se urmărește conservarea ursului brun din pădurile celor trei județe, dar și identificarea unor date legate de bârloage, trasee, locații în care apar urșii precum și educarea populației expuse la posibilele pericole pe care le pot reprezenta aceste animale.
Printre obiectivele proiectului se numără prevenirea şi reducerea conflictelor dintre urs şi localnici, prevenirea declinului populaţiei de urs brun - declin provocat de braconaj - şi prevenirea mortalităţii juvenile. Prin proiect se dorește menţinerea actualului statut de conservare al populației carpatice de urs brun şi conservarea în cele 15 situri Natura 2000. Rezultatele aşteptate în urma derulării acestui proiect vizează reducerea conflictelor cu localnicii prin îndepărtarea urşilor habitaţi şi preluarea şi reabilitarea puilor ursoaicelor problemă din aşezările umane. În cadrul proiectului a fost prevăzută montarea anuală a 30 de garduri electrice la culturile agricole, stânele şi fermele apicole de pe raza întregulului areal cuprins în proiect, reducerea anuală a pagubelor la culturi agricole, stâne şi ferme apicole, reducerea nivelului pagubelor, reducerea conflictelor dintre urs şi localnici, promovarea în rândul fermierilor a celor mai bune practici de reducere a pagubelor, evaluarea statutului actual de conservare al populaţiei de urs brun în cele 15 situri natura 2000.
Responsabilul proiectului la nivelul APM Covasna, Mihai Pop, a declarat că în ultimele luni s-a colaborat foarte mult cu primăriile din județ, prin care au fost transmise mesaje către oameni, astfel că s-a reușit inclusiv stabilirea numărului de incidente cu urși, petrecute între 2008 și 2009.
”Între 2008 și 2009 au avut loc, în cele trei județe pe care funcționează acest proiect amplu, nu mai puțin de 198 de incidente cu urși, 70 dintre cazuri având ca protagoniști urși care au revenit la locul faptei. Astfel, s-au identificat mai multe exemplare de urs, precum și zone maxime de risc, fiind realizat un ghid pentru implementarea sistemelor de protecție”, a arătat Mihai Pop.
Acesta a explicat că noile sisteme de protecție cu garduri electrice sunt mai moderne decât vechile garduri pe care se aplicau materiale plastice sau textile cu unele noi, fiind totodată monitorizate zonele în care există bârloguri de urși. Astfel, în cele trei județe au fost identificate până acum 170 de bârloguri de urși, la intrările unora dintre acestea, precum și în interior, fiind amplasate camere de luat vederi, pentru a se urmări exact comportamentul urșilor în funcție de perioadele de hibernare și ieșire din bârlog. În cadrul aceluiași proiect, au fost marcate zonele cu populație de urs, inclusiv în păduri, pentru ca oamenii să știe unde există posibilitatea de a se întâlni cu ursul și evident, pentru a evita aceste locații.
Proiectul se ocupă totodată și cu prevenirea morții juvenile în rândul populației de urși, dar și cu pagubele create de aceste animale. Nivelul pagubelor produse de urs, la nivelul întregului areal al proiectului este cel mai ridicat din România, tocmai din cauza prezenței aici a celei mai mari concentrări de urși de la nivelul Carpaților. În general, pagubele sunt produse livezilor, culturilor agricole, crescătorilor de animale și apicultorilor din zonele învecinate celor populate de urs.
Potrivit celor de la APM, în județele Covasna, Harghita și Vrancea este întâlnită cea mai mare densitate de urși bruni/hectar din Europa (4,3 urși /1.000 ha), în anul 2008 fiind estimată o populație de 2.300 exemplare. Deși există raportări care arată că în județul nostru ar exista peste 900 de urși, acest număr nu poate fi considerat exact, din cauza mobilității animalelor.