Susţinătorii autonomiei, sfătuiți să-i convingă pe români de avantajele acesteia!

Sala mare de ședințe a Consiliului Județean (CJ) Covasna a găzduit la finele săptămânii trecute un simpozion de prezentare a autonomiei Provinciei Tirolului de Sud din Italia.  ”Drumul regiunii autonome Alto Adige – Sudtirol din Italia, o fostă problemă - un succes actual ca regiune multilingvistică din Europa” a fost un eveniment de prezentare a uneia dintre formele de autonomii existente cu succes în spațiul Uniunii Europene (UE). Scopul declarat al prezentării a fost informarea cu privire la istoria politică, economică și juridică a provinciei Alto Adige din Tirolul de Sud, realizându-se o analiză a proceselor internaționale și locale care, în timp, au dus de la tensiuni politice la o regiune de succes.

Cei care au prezentat istoricul Tirolului şi modul în care germanii și italienii de aici au reușit să transforme regiunea într-un succes economic au fost lectori originari din Tirolul de Sus. Astfel, expunerile au fost realizate de către prof. univ. Christoph Pan, cercetătorul și specialistul în relații internaționale Davide Zaffi și jurnalistul Lucio Giudiceandrea, discuțiile fiind moderate de către vicepreşedintele SENCE (Society for the Enhancement of National Communities in Europe), Komlossy Jozsef.

Autonomia din Tirolul de Sud, consecință a istoriei

Participarea la simpozion a fost liberă, după prezentarea de către invitați a aspectelor din Tirolul de Sud putând fi lansate întrebări de către cei interesați.

Discuțiile au fost deschise de către Christoph Pan, acesta prezentând istoricul provinciei autonome Alto Adige, care a fost anexată Italiei după Primul Război Mondial, în 1919. În sudul Tirolului, care a aparținut Imperiului Habsburgic, comunitatea majoritară era cea de vorbitori de limbă germană, existând de asemenea un procent de 3% de italieni și un alt procent de 4% de ladini. Regimul fascist care a durat 20 de ani a încercat italienizarea și alungarea populației germane în Imperiul German, iar Tirolul a devenit pentru prima oară provincie autonomă după cel de-al Doilea Război Mondial, dar fără a putea asigura o protecție reală celor două comunități minoritare. Cazul Tirolului de Sud a devenit o permanentă sursă de litigiu între Austria și Italia, astfel că s-a ajuns în fața Adunării Generale a ONU în 1960, cea de-a doua autonomie fiind creată în 1971, după nenumărate negocieri la baza cărora a stat un pachet legislativ de 137 de măsuri, referitoare la relațiile dintre populațiile regiunii: germani, italieni și ladini.

O autonomie cu succes economic?

Potrivit lui Christoph Pan, reprezentant al comunității germane, în prezent regiunea este un exemplu, deoarece implementarea celei de-a doua autonomii a făcut dintr-o structură slabă o regiune europeană multilingvă de succes. Astfel, în Alto Adige nu există în prezent șomaj, venitul pe cap de locuitor întrece venitul mediu din Italia, iar bilanțul anual al provinciei este de 5 milioane de euro, banii colectați din taxe și impozite fiind trimiși în proporție de 10% administrației de la Roma, în vreme ce restul rămân în regiune.

În ceea ce privește administrația, prezența germanilor și a italienilor este proporțională cu procentul acestora; în prezent, populația în regiune este formată din 25% italieni și 4% ladini, restul fiind formată din germanii majoritari.

Învățământul prezintă iarăși o situație similară, în această regiune existând școli pentru fiecare comunitate; în vreme ce germanii învață italiana ca a doua limbă, italienii învață și ei germana ca a doua limbă, ladinii având ca limbi secundare germana și italiana. Cei trei au arătat că a existat, desigur, o lungă perioadă de timp – mai ales în prima autonomie, când italienii nu doreau să învețe germana, argumentând că se află în țara lor.

Jurnalistul Lucio Giudiceandrea a arătat că la începuturile multilingvismului populaţia italiană a manifestat rezistenţă, deoarece, faţă de populaţia germană, fiind vorbitoare de limba oficială, prea puţini italieni au vorbit limba majorităţii locale. Un progres real în această privinţă a avut loc în anii ’90, când şi italienii din Tirolul de Sud au înţeles faptul că multilingvismul, chiar dacă este aparent mai costisitor şi mai greoi, se va întoarce în beneficiul regiunii. În paralel cu dezvoltarea economică a avut loc şi o schimbare de paradigmă: în prezent, toate cele trei naţionalităţi sunt dispuse să înveţe limba celorlalţi.

Proporționalitatea etnică, respectată în administrație

Davide Zaffi a explicat că măsurile implementate în cadrul acestei autonomii pentru ocrotirea germanilor (majoritari la nivel de provincie, minoritari la nivel național) au fost transpuse în aceeași idee și italienilor (minoritari în provincie, majoritari național). Prezentatorii au mai arătat că populațiile minoritare ale regiunii – italienii și ladinii beneficiază de ocrotire, regula proporționalității etnice fiind respectată în fiecare sector de stat, în vreme ce vorbirea propriei limbi native este un drept de necontestat, fără alte negocieri. Un alt aspect interesant subliniat de către cei trei reprezentanți ai provinciei autonome a fost acela al firmelor de aici, arătând că dacă la nivel de administrație și învățământ multilingvismul este o obligativitate, nu la fel stă situația în cazul societăților private, care au dreptul de a se adresa în ce limbă doresc ele atunci când vine vorba despre clienții proprii.

La rândul său, jurnalistul Lucio Giudiceandrea a arătat că cea mai bună soluție pentru Ținutul Secuiesc, care țintește o autonomie, nu poate fi dată pur și simplu, nici chiar de către cei care provin dintr-o regiune autonomă exemplu, dar a dat asigurări că ”această regiune poate fi una de succes, dacă toată lumea colaborează, aceasta fiind cheia succesului regiunii Alto Adige”.

Nu se poate autonomie fără acceptul românilor și al României

”În concluzie, respectarea valorii și culturilor fiecăruia se impune de la sine, iar atunci când vine vorba despre mediul de afaceri, preferăm să colaborăm. Regiunea trăiește în primul rând din agricultură, turism și artizanat, dar împreună ajutăm diverse sectoare ale industriei, pentru o dezvoltare cât mai bună. Tocmai de aceea, riscul de a rămâne șomer în Alto Adige este unul scăzut. Dar trebuie ținut cont de faptul că separat, împotriva voinței centrale, nu se poate face nimic. Așa că, în cazul Ținutului Secuiesc, unde se dorește o autonomie, nu trebuie uitat faptul că aceasta nu se poate realiza decât prin dezvoltarea economică pe care o aduce ”pacea socială”. În plus, minoritarii de aici – românii, trebuie convinși prin exemple reale că autonomia este și în beneficiul lor, adică trebuie ofertați, să își știe clar drepturile, să știe că nu se va atenta la cultura lor, la identitate. Autonomia nu va fi însă posibilă fără aceste lucruri, fără acordul de la București și al populației române locale”, a mai spus Christoph Pan.

Printre reprezentanții autorităților locale care au lansat întrebări invitaților s-au numărat președintele CJ Covasna, Tamas Sandor, și primarul mun. Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, doi fervenți susținători ai autonomiei. Întrebările celor doi s-au referit mai mult la timpul pe care cei trei invitaţi îl consideră necesar atingerii autonomiei de către Ținutul Secuiesc, dar și la sfaturi pentru românii și secuii de aici. Vorbitorii și-au susținut însă pozițiile din prezentări, subliniind clar că autonomia nu poate fi obținută prin forță și conflicte, ci doar cu acordul minorității române, care trebuie convinsă prin argumente solide și reale de avantajele acesteia.

Tirolul de Sud, un exemplu bun pentru Antal și Tamas

Susținător al autonomiei din Tirolul de Sud, primarul Antal Arpad a apreciat că aceasta este un model de urmat în Secuime.

„Iată că 60 de milioane de italieni care au fost vehement împotriva autonomiei, până la urmă au acceptat-o și peste 100.000 de italieni care trăiesc în Tirolul de Sud și-au dat seama că și ei au de câștigat din această autonomie. Cred că s-au dat mesaje clare și pozitive”, a arătat Antal, subliniind că nimeni nu poate pretinde maghiarilor să nu ceară autonomia, însă importantă este și reacția românilor – cu cât aceasta este mai pozitivă, cu atât autonomia va avea soluții mai bune.

”Cred că depinde foarte mult de noi toți, dacă avem inteligența și luciditatea necesară putem avea autonomia în condiții foarte bune, însă dacă o parte din cele două nu are luciditatea, s-ar putea să dureze mai mult și să fie mai problematică (...). Sunt însă sigur de faptul că vom realiza autonomia Ţinutului Secuiesc, împreună cu cele 20 de milioane de români”, a mai spus Antal. La rândul său, Tamas Sandor a arătat că în UE există mai multe forme de autonomii, în cadrul celor 27 de state, iar acestea nu pot fi ascunse.

O autonomie de facto există deja, dar numai în favoarea maghiarilor

La întâlnire au fost prezenți și o serie de reprezentanți ai comunității românești, oameni politici, membri ai societății civile, cadre didactice sau oameni de afaceri. Activi și pregătiți mereu cu argumente și întrebări, aceștia au apreciat mesajul reprezentanților din Tirolul de Sud, care au transmis în repetate rânduri că nu se poate pune problema autonomiei în lipsa ”consensualității”, a sprijinului din partea unei comunități românești motivate prin drepturile și facilitățile pe care le primește.

Dan Manolăchescu: „E o laşitate să eviţi o astfel de întâlnire”

„Am fost prezent la această discuție în calitate de jurnalist şi specialist în comunicare, nu de politician. Consider că este o laşitate să eviţi o întâlnire pe care o propun nişte reprezenanţi ai minorităţii italiene din Tirolul de Sud. Cred că noi românii trebuie să fim la fel de gazde aici în Covasna cât pot fi şi autorităţile maghiare. Este o chestiune de prost gust, de lipsă de educație sau de maximă laşitate ca atunci când îţi intră cineva în casă – duşman ori prieten – să fugi în fundul curţii şi să te ascunzi într-un coteţ, în loc să ai puterea să îl inviţi la masă şi să poţi să discuţi cu el. Am văzut că sunt români care pot susţine o discuţie legată chiar şi de o probleme sensibilă fără a fi trădători sau vânzători de ţară şi care pot argumenta altfel decât cu pumnul în piept că există multiple variante de convieţuire”, a declarat Dan Manolăchescu.

La rândul său, Daniel Șanta, reprezentant al societății civile și al presei, a declarat: „Discuția de astăzi a relevat aspecte importante, pe care politicienii maghiari ar trebui să le recunoască. În județul Covasna trăim deja într-o autonomie parțială. Una în care însă echitatea și consensualitatea lipsesc, o autonomie impusă, în care populația română are mult mai puține drepturi și în care toate principiile de bază ale unei autonomii practic defavorizează românii. Susținătorii autonomiei trebuie să-și redirecționeze discursul. Trebuie să ofere drepturi românilor, să-i motiveze, să-i convingă și să-i aducă de partea lor dacă își doresc să obțină ceva. Pentru că nu vor avea autonomie fără sprijinul românilor. Iar până să ajungem în acest punct mai e cale lungă. În același timp maghiarii trebuie să dea un exemplu românilor prin educarea propriei populații și o abordare mai constructivă, non-radicală. În momentul în care ți-ai făcut ordine la tine în curte, poți să începi să discuți despre ce se întâmplă în curtea vecinului. Una peste alta, discuția a fost constructivă în primul rând prin faptul că a relevat politicienilor maghiari aspectele esențiale care duc la o autonomie de succes, aspecte pe care aceștia trebuie să și le asume, contrar propagandei de până acum, altfel efortul lor este unul sisific și prost direcționat.”

De la Sfântu-Gheorghe, invitații italieni și germani din Tirolul de Sud au plecat spre Târgu-Mureș, unde sâmbătă au prezentat și acolo simpozionul referitor la forma de autonomie din Alto Adige.