O productie-record ar putea rămâne nevalorificată.

Toamna lui 2011 aduce o recoltă frumoasă pentru producătorii de cartofi covăsneni, însă se pare că acest lucru nu este de ajuns pentru ca lucrurile să meargă bine; asta pentru că degeaba există tone de cartofi în depozite și pivnițe, dacă aceștia nu au spre cine să meargă nu vor ajunge să fie decât o tristă amintire a muncii de peste vară. Iar pericolul ca producătorii să rămână cu cartofii nedați este tot mai mare, cauzat fiind de mai multe aspecte: lipsa unor contracte pe termen foarte lung, incompatibilitatea mărimii cartofilor cu cerințele supermarketurilor și, nu în ulttimul rând, invazia de cartofi europeni – cu prețuri sub ale celor autohtoni și... fără documente fiscale.

Producţie spectaculoasă în 2011

Directorul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare a Cartofului (SCDC) Târgu-Secuiesc, Mike Luiza, spune că în județul nostru s-au cultivat în acest an cartofi pe o suprafață de peste 17.000 de hectare de teren, iar producția a fost una dintre cele mai spectaculoase a ultimilor ani, adică de 40, 45 sau chiar 50 de tone la hectar. Prin urmare, cartofi există, însă calitatea acestora – mai ales din punct de vedere estetic, este prima care ridică semne de întrebare cu privire la viitor.

”Producătorii mari au recoltat mecanic, ceea ce a dus la vătămarea cartofilor și a atras după sine multe refuzuri la primirea în supermarketuri și implicit resortarea. Refuzuri au atras după sine și tuberculii foarte mari, căci supermarketurile cer tuberculi mai mici, unele au pretenția preambalării în pungi de câte două kilograme; prin urmare, nu arată prea bine cinci-șase cartofi uriași într-o pungă. Toate acestea pun probleme în valorificarea cartofului covăsnean și românesc”, a explicat Mike Luiza.

Preţuri mici, eforturi mari

Aceasta susține că nici la prețuri nu e o situație mai bună: chiar dacă la consumator kilogramul de cartof ajunge să fie vândut cu 1 leu sau chiar 1,2 lei, producătorii nu pot vinde cu mai mult de 60 de bani kilogramul - și asta în cel mai fericit caz. O eventuală ”explozie” a prețului pe kilogram la producător ar fi de așteptat undeva în luna februarie, dar nici atunci asta nu va putea însemna mai mult de 70 de bani pe kilogram. Plus că nici această situație nu ar reprezenta o certitudine în privința golirii depozitelor, existând riscul importurilor din Uniunea Europeană, unde tona de cartofi se vinde de către producător cu 70 de euro – deci undeva la 35 de bani kilogramul.

”Este o situație destul de grea, ca ansamblu, dar eu tot am repetat în ultimii ani că producătorii covăsneni ar trebui să se axeze pe cartofii de dimensiuni mai mici, astfel încât să fie conformi celor europeni. Puțini m-au ascultat, iar acum se vor vedea efectele”, este de părere Mike Luiza.

Pe o piaţă instabilă, ne concurează cartoful european

Aceasta a subliniat că, în plus, nici piața românească nu este una stabilă, iar exemplu în acest sens stă situația din primăvară, când cartofii ajunseseră să se vândă la consumatori cu 2,5  sau chiar 3 lei. Mike Luiza a mai arătat că nu avem o piață organizată, este absolut instabilă, plus că tuturor acestor aspecte li se adaugă piața neagră, în sensul în care producătorii sunt siliți să vândă fără factură atunci când rămân cu prea mulți cartofi în depozite.

”Firmele vor să cumpere fără factură cea mai mare parte a cartofilor, pentru că mai departe trebuie să deducă TVA-ul, să achite impozite... Producția din acest an a fost foarte mare și în Cehia, Polonia sau Germania, așa că supermarketurile au de unde alege. Sincer, e o situație destul de disperată pentru marii producători, care sunt ”sabotați” și de micii producători, care ies direct pe piață – ei nu au contracte de respectat, credite de achitat și singurul țel pe care-l urmăresc este să vândă cât mai repede. Tocmai de asta am fi avut nevoie de fabrici de procesare – ca să nu ajungem în situația actuală. În plus, cred că și Direcția Agricolă, primăriile, ar fi trebuit să se implice mai mult, în sensul în care însămânțarea să nu se mai facă aiurea, fără planificare, fără organizare. Trebuie lucrat civilizat, suntem prea săraci ca să mai plantăm așa, pe principiul ”văd eu la final cui vând”. Adică și producția de cartofi ar trebui limitată, plus că ar trebui date șanse altor producții în Covasna – celor de porumb sau chiar de boabe de muștar, care sunt foarte căutate și profitabile la vânzare”, a arătat Mike.

Potrivit acesteia, Stațiunea de Cercetare are încheiate contracte cu fabrica de chipsuri de la Brașov nu doar pe acest an ci și pe cel viitor, tocmai în ideea unei producții cât mai organizate.

Interese prea mari, producători neputincioși

Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cartofi Cartof-Cov, Romulus Oprea, susține și el spusele directorului SCDC Târgu-Secuiesc și este de părere că cea mai mare problemă a producătorilor de cartofi covăsneni o reprezintă piața neagră, neregulile și șmecheriile financiare – începând cu intrarea nesupravegheată fiscal la graniță a cartofilor comunitari și terminând cu vânzarea fără factură.

”Se aduce multă marfă de import pentru că se poate fura – acesta e adevărul pe care toată lumea îl știe dar nimeni nu vrea să-l vadă; și asta nu se întâmplă doar cu cartofii, ci și cu restul legumelor. Se plătește marfa cash, se lucrează cu firme-fantomă, sistemul este binecunoscut dar toți se fac că nu văd. Până acum câțiva ani, supermarketurile spuneau că nu se pot baza pe producția internă, că nu e organizată - situația s-a schimbat, s-au făcut asociații, tot ce trebuie... dar degeaba, căci aceste supermarketuri nu sunt controlate de nimeni, e o debandadă. Asta e situația, producția internă este discriminată, chiar dacă noi avem cartofi mult mai buni decât europenii. Și sunt mai buni pentru că sunt mai naturali, noi folosim 20% din pesticidele și îngrășămintele pe care le folosesc ei, și asta în primul rând pentru că suntem mai săraci, nu ne permitem.  Chiar și așa, cartofii noștri sunt mai buni și indiferent cât de ietfini ar fi, străinii tot vor avea primii acces, pentru că ăsta e sistemul”, a explicat Romulus Oprea.

Acesta este de părere că producătorii autohtoni vor ajunge să lase din preț chiar și până la 40 de bani peste câteva luni, căci nu vor avea încotro, în vreme ce kilogramul de cartofi va ajunge la consumator să sară de 1,2 lei.

”Noi am prezentat situația peste tot, am adus-o și în atenția guvernanților, pe diverse căi... toți ne dau dreptate, spun că așa e, trebuie făcut ceva... dar numai cu vorbele ne alegem... Vom ajunge cu cartofii de consum în situația celor de sămânță, că nimeni nu va mai pune și nu vom mai avea”, a mai spus Oprea, care susține că mulți dintre agricultorii covăsneni s-au îndreptat deja spre alte culturi, tocmai pentru că cea de cartofi devine tot mai solicitantă și mai puțin profitabilă.