Principele Radu, candidat la alegerile prezidenţiale din acest an, se află zilele acestea într-o vizită în judeţele Covasna şi Harghita şi va avea o serie de întâlniri atât cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, cât şi cu intreprinzători sau simpli cetăţeni. Vizita princiară a început ieri în municipiul Târgu-Secuiesc, unde Principele Radu a vizitat printre altele Muzeul Breslelor şi s-a plimbat în centrul istoric al localităţii, admirând străduţele înguste, arhitectura şi

Primul candidat oficial la preşedinţie, Principele Radu al României, s-a aflat pentru o zi într-o vizită în Târgu-Secuiesc şi Sfântu-Gheorghe

Principele Radu, candidat la alegerile prezidenţiale din acest an, se află zilele acestea într-o vizită în judeţele Covasna şi Harghita şi va avea o serie de întâlniri atât cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, cât şi cu intreprinzători sau simpli cetăţeni. Vizita princiară a început ieri în municipiul Târgu-Secuiesc, unde Principele Radu a vizitat printre altele Muzeul Breslelor şi s-a plimbat în centrul istoric al localităţii, admirând străduţele înguste, arhitectura şi specificul locului.

De acolo, Principele a făcut următoarea oprire la sediul Consiliului Judeţean Covasna (CJ), unde s-a întâlnit cu cei doi vicepreşedinţi Demeter Janos şi Henning Laszlo, care i-au înmânat un material cu proiectele şi investiţiile judeţului. Vizita princiară se încadrează în programul „Oraşele României”, destinat dezvoltării comunităţilor locale din ţară şi lansat în urmă cu patru ani.

Turişti din Asia

Principele Radu s-a arătat încântat de fru mu seţile naturale ale zonei şi le-a vorbit celor doi despre ideea atragerii în zonă şi a unor turişti din Asia, care ar fi interesaţi în special de turismul balnear.

„Sunt ţări ca India, Coreea, Japonia, care au crescut în ultimii ani o extraordinar de mare clasă de mijloc. Oamenii aceştia au nevoie să-şi cheltuiască banii undeva vara. Ei nu au pretenţii ca germanii sau ca francezii, să vină într-un loc care să fie perfect. Pe ei faptul că o şosea n-ar fi perfectă sau că un hotel n-ar avea 7 stele ca la Dubai nu-i deranjează. Sunt şi foarte sensibili la chestiunea balneoclima terică, fiindcă nu au aşa ceva. Au turism, au mare, au munte, dar acest fel de turism (balneoclimateric, n.r.) nu-l au”, a afirmat Principele Radu, amintind că sunt ţări din sud estul Europei care nu sunt foarte cunoscute şi care aşteaptă turişti.

Principele Radu a menţionat că el poate recomanda zona aceasta şi poate deschide uşi, dar propunerea trebuie dusă mai departe de către autorităţi şi gestul său nu trebuie interpretat ca unul de „caritate“, ci ca pe un parteneriat. În contextul discuţiilor despre turismul balnear, vicepreşedintele CJ Covasna, Demeter Janos, a amintit despre proiectul Drumul Apelor Minerale prin care doresc să reabiliteze vechile staţiuni turistice cu ape minerale. Potrivit lui Demeter, în Covasna în multe cazuri serviciile pensiunilor sunt superioare hotelurilor, şi se fac demersuri pentru ca judeţul să fie mai cunoscut.

„Am încercat o abordare mai nouă, am invitat de la National Geographic persoane care lucrează în arii protejate renumite, ministerul turismului, să ne fie parteneri. Sper ca prin conlucrarea cu diferite organizaţii specializate să ajungem în lumea mare, să audă lumea de noi”, a spus Demeter.

Izolare din cauza „egoismului“

Principele a vorbit şi despre o anumită „izolare“ a zonei Covasna-Harghita din ultimii 20 de ani, şi care s-ar datora unei excesive politizări şi a avut loc ca urmare a unui „egosim“ cu privire la aceste comunităţi.

„Numirea acestor locuri doar din pers pec tivă politică este ceva care a făcut un mare rău, pentru că izolarea locului la momentul actual este fără niciun fel de explicaţie, fără rost, fără justificare. Am constatat cu părere de rău că lipsa de conectare a acestui loc cu restul Europei, izolarea extraordinară şi întârzierea nepermisă a infrastructurii de toate felurile crează o vulnerabilitate şi României, nu numai locului ca atare, şi sunt convins că acest lucru s-a petrecut doar dintr-un egoism şi dintr-o iresponsabilă privire asupra acestor comunităţi. Ele nu trebuie privite doar prin prisma minorităţii sau a majorităţii sau a alternanţelor de la guvernare, ea trebuie privită pur şi simplu ca un loc care are suflet, minte, talent, şi cred că acest artificial criteriu care a funcţionat până acum trebuie la 20 de ani după 1989 să înceteze. Aceasta este ceea ce vreau să transmit comunităţilor de aici”, a spus Principele.

Vicepreşedintele CJ Demeter Janos a răspuns că izolarea aceasta este o aparenţă greşită, Covasna se află la jumătatea listei privind situaţia economică şi există multă dorinţă din partea locului de a merge înainte şi de a dezvolta judeţul. Pe de altă parte, a mai precizat vicele CJ, nu au existat semnale pozitive nici de la centru în sensul de a îndrepta investitorii spre această zonă, aşa cum ar trebui dacă se doreşte o dezvoltare uniformă a ţării, iar semnalele pozitive nu trebuie să conste doar în fonduri, ci şi de altă natură.

Fără mesaje în funcţie pe etnii

În ceea ce priveşte mesajele de campanie, Principele Radu a afirmat că nu intenţionează să transmită un mesaj în funcţie de etnii.

„Nu am absolut niciun fel de intenţie să ofer diferite atracţii de vot în funcţie de etnii. Criteriile pentru care un maghiar m-ar vota sunt egale cu criteriile pentru care un român m-ar vota, pentru care un ucrainean, un lipovean, un grec mar vota (...) Pentru mine românii sunt descriptibili pe zone, ei sunt maramureşeni, olteni, dobrogeni, asta e moda litatea în care eu îi împart. Iar vertical eu îi împart pe profesii. La mine niciodată n-o să aibă importanţă ce vârstă au, dacă sunt catolici, ortodocşi, protestanţi sau evrei, musulmani, nu va avea importanţă nici ce doctrină politică îmbrăţişează”, spune Principele Radu.

Întrebat despre o posibilă susţinere a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, Principele a afirmat că nu poate să susţină decât ceea ce prevede Constituţia ţării, care vorbeşte clar despre modul de funcţionare a statului român. Principele a mai afirmat că ceea ce poate să susţină este forţa comunităţii şi capacitatea ei de aşi scrie destinul cu propria mână. „Eu mă gândesc la o autonomie economică, care înseamnă capacitatea locului de a nu depinde de unica sursă de fonduri a Guverului, mă gândesc la o forţă a comunităţii însăşi de a-şi produce surse de investiţii străine extra Uniunii Europene”, a mai afirmat Principele, cu menţiunea că există câteva atuuri ale acestei zone, ca frumuseţile naturale şi turismul balneoclimateric.

Ana Sidon