Cum se manifestă interesul autorităților locale covăsnene când vine vorba despre fondul de carte din bibliotecile publice

În câteva zile începe noul an școlar și odată cu acesta prind „viață” și alte instituții conexe, ca de pildă bibliotecile publice. Pentru că ne dorim să încurajăm cititul, o activitate benefică pentru creier și suflet, dar și pentru că am vrut să aflăm mai multe despre bibliotecile publice din județul nostru, Observatorul de Covasna – CovasnaMedia.ro a pornit un demers care analizează aplicarea Legii Bibliotecilor. Legislația prevede că autoritățile locale au anumite obligații când vine vorba despre acest aspect.  Așa că am vrut să aflăm câte biblioteci au primit anul trecut bani pentru achiziția de materiale specifice (cărți, materiale vizuale, audio-video etc). Din răspunsurile primite, o primă concluzie este că e (mult) loc de mai bine: din 41 de primării covăsnene care administrează biblioteci, 29 nu au acordat bani pentru creșterea anuală a fondului de carte.

Datele pentru articolul acesta le-am cules folosindu-ne deja de obișnuita metodă: solicitare de informații publice în baza legii 544/2001. După ce toate primăriile covăsnene ne-au transmis răspunsurile cerute, am centralizat rezultatele.  

Astfel am constatat că doar 12 primării au acordat bani în 2020 bibliotecilor pe care le administrează pentru creșterea anuală a fondului de carte, adică pentru a achiziționa noi materiale. Asta deși, în Legea Bibliotecilor, la Articolul 40, Alineatul 12, este prevăzut:

„Creșterea anuală a colecțiilor din bibliotecile publice trebuie să fie de minimum 50 de documente specifice la 1.000 de locuitori”, se arată în Lege. 

Primăriile care au acordat bani, după cum ne-au transmis în scris sunt: Poian, Moacșa, Ojdula, Întorsura Buzăului, Zăbala, Bățani, Sita Buzăului, Târgu Secuiesc, Brețcu, Baraolt, Ozun și Covasna.  

De asemenea, Sfântu Gheorghe, Malnaș, Bixad și Valea Mare au transmis că nu au sub administrare nici o bibliotecă. 

Motivațiile autorităților locale 

Unele dintre instituții ne-au transmis și ce a stat în spatele deciziei de a nu acorda bani din bugetul local pentru creșterea anuală a fondului de carte.

Primăria din Turia, de exemplu, ne-a transmis că nu s-au alocat sume în 2020 pentru că se așteaptă ca în 2021 Consiliul Județean să le acorde 50.000 de lei: „în cursul anului 2020 nu am achiziționat cărții (sic!) deoarece pentru anul 2021 este prevăzut un proiect cu Consiliul Județean în valoare de 50.000 lei, din care va fi achiziționat mai multe volume (sic!)”.

Reprezentanții primăriei Lemnia ne-au transmis că nu s-au oferit bani bibliotecii pentru a achiziționa cărți, deoarece biblioteca este în renovare: „pentru fondul de carte în 2020 nu a fost alocată nicio sumă, deoarece clădirea în care se află biblioteca, (sic!) se desfășoară lucrări de reabilitare începând cu luna februarie 2020”. Aceeași situație este și la Ghelința. 

La Mereni lucrurile stau diferit: nu s-au alocat bani pentru că oamenii sunt dezinteresați, ne-a spus, în mai, când am început documentarea materialului, secretarul comunei, Jancsó István Dezső. 

„Dezinteres total. Deci noi când am primit donația de cărți, vreo trei paleți, noi am amenajat sala cu rafturi, cu totul, am făcut inventarul cărților (…). Acolo este și Wi-Fi gratuit, dar nimeni nu s-a interesat de 16 ani de când suntem, să împrumute o carte”, ne-a spus, într-o discuție telefonică, reprezentantul Comunei Mereni. 

Aceeași situație este, se pare, și la Valea Crișului. Reprezentanții instituției ne-au transmis, în scris, că nu au alocat bani pentru că oamenii nu au folosit nici măcar cărțile care există deja: „În anul 2020, nu au fost alocate fonduri în vederea creșterii fondului de carte, întrucât nici fondul de carte existent, nu a fost utilizat în ultimii ani”, se arată în răspunsul primit. 

La Sânzieni, în schimb, reprezentanții primăriei ne-au transmis că deși nu au alocat bani pentru achiziționarea de noi materiale, fondul de carte al bibliotecii pe care o administrează a crescut datorită donațiilor primite: „Creșterea anuală a fondului de carte a fost rezolvată parțial din donații”.

Ce sume au fost acordate

Cea mai mare sumă pentru biblioteci a fost alocată de Primăria Târgu Secuiesc, care a acordat în 2020 bibliotecii municipale pe care o administrează 40.000 de lei. 

Primăria Întorsura Buzăului a acordat 5.000 de lei, iar Primăria Zăbala 4.000 de lei. 

Administrația locală din Baraolt a asigurat creșterea anuală a fondului de carte cu 2.709 lei, iar cea din Covasna cu 1.997, 91 de lei. Primăria Ozun a alocat o sumă apropiată, de 1.820,20 lei. Urmează în clasament Bățani, cu 1.610 lei și Brețcu, cu 1.500 de lei. 

Sume cuprinse între 1.000 de lei și 1.499 de lei au acordat primăriile din Sita Buzăului, Ojdula, Moacșa și Poian. 

Peste 40 de biblioteci publice 

În județul Covasna sunt administrate de către primării 37 de biblioteci comunale, trei orășenești și una municipală. De precizat este că nu le-am luat în calcul pe cele școlare, deoarece acestea nu sunt întotdeauna disponibile pentru toți cetățenii, unele fiind destinate exclusiv elevilor. De asemenea, nu am luat în calcul nici Biblioteca Județeană „Bod Péter”, care este în administrarea Consiliului Județean Covasna. 

Precizăm și că, potrivit Legii Bibliotecilor, „bibliotecile publice sunt biblioteci de drept public sau privat, destinate tuturor membrilor unei comunităţi locale ori zonale”, care „asigură egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare informării, educaţiei permanente şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenenţă politică, religie ori naţionalitate”. 

Totodată, legea arată și că activitatea bibliotecilor municipale, orăşeneşti sau de comună se finanţează din bugetele locale. 

La începutul lunii mai 2021, Observatorul de Covasna a inițiat, prin intermediul utilizării legii 544 privind liberul acces la informații de interes public, o analiză despre situația bibliotecilor publice din județul nostru. 

Mai concret, de unde a pornit demersul? Prin solicitarea transmisă de publicația Observatorul de Covasna – CovasnaMedia.ro am dorit să aflăm câte biblioteci se află în subordinea autorităților publice locale, de ce tip sunt acestea, câți bani s-au alocat în 2020 pentru a se achiziționa cărți sau materiale specifice noi, câte cărți au fost împrumutate de la aceste biblioteci pe parcursul anului trecut, când au fost renovate ultima dată clădirile în care funcționează bibliotecile, dar și dacă angajații au participat la cursuri de formare în ultimii cinci ani.  

Subiectul bibliotecilor publice din județ va fi analizat și în ediții viitoare ale ziarului Observatorul de Covasna pentru că vom mai avea articole în care vom vorbi, de exemplu despre câte cărți au fost achiziționate în anul 2020 de către bibliotecile administrate de primăriile covăsnene, la câte cursuri de formare au participat bibliotecarii covăsneni în ultimii cinci ani, câte materiale s-au împrumutat în anul 2020 de la bibliotecile administrate de primării sau când au fost ultima dată renovate clădirile. 

David Leonard Bularca

A contribuit și Iulia Drăghici – Taraș