ACTUALITATE 22 iunie 2012

Premieră românească! Casă 100% ecologică, construită în Covasna

de Monica Vrânceanu | 321 vizualizări
Casa ecologică tradiţional românească a fost construită în bună parte la Angheluș, în cadrul proiectului Prispa. Peste 40 de studenți români construiesc prima casă 100% ecologică prin Proiectul Prispa,  iar o parte a proiectului s-a desfășurat la Angheluș, finalizarea acestuia urmând să aibă loc la București.

Casa ecologică tradiţional românească a fost construită în bună parte la Angheluș, în cadrul proiectului Prispa.

Peste 40 de studenți români construiesc prima casă 100% ecologică prin Proiectul Prispa,  iar o parte a proiectului s-a desfășurat la Angheluș, finalizarea acestuia urmând să aibă loc la București. Lucrul la casa ecologică s-a desfășurat deci în paralel, atât la București cât și la Angheluș, această din urmă locație fiind găsită de către unul dintre studenții participanți, Marius Soflete, din Sfântu-Gheorghe. Sudenții implicați sunt de la mai multe facultăți din București, având diverse specializări – inginerie, arhitectură, construcții, comunicare, arte și design, iar țelul comun este acela de a prezenta prima casă 100% ecologică la un concurs ce va avea loc în luna septembrie la Madrid, în Spania.

„Casa ecologică este un proiect studențesc, echipa care se ocupă de construirea acesteia urmând a fi prima echipă de studenți care va participa la un astfel de concurs ce are ca scop scoaterea în evidență a caselor de acest tip și modul în care se pot face economii de resurse”, a explicat Marius Soflete.

Potrivit acestuia, Casa ecologică pe care o construiește alături de restul studenților urmează o serie de cerințe, dorindu-se adaptarea acesteia diverselor situații, precum și specificului românesc. Construită din panouri prefabricate din lemn, casa ecologică își produce propria energie prin panouri solare, iar ideea este aceea de a fi integrate în rețeaua națională de energie, realizându-se astfel o raționalizare a energiei și o adevărată economie. Construcția casei respectă mai multe cerințe, printre care o arhitectură simplă și eficientă, un interior plăcut, eficiența energetică și un confort interior crescut. Suprafața casei construite la Angheluș este de 100 de mp, din care 64 mp reprezintă suprafața utilă.

„În construcția acestei case am evitat chestiile complicate, adaptând-o cerințelor românilor. Ne-am gândit cum ne-ar place nouă o casă, am cercetat gusturile românilor și am ajuns la concluzia că varianta dorită pe termen lung este una simplă și sigură”, a explicat Marius Soflete, adăugând că respectiva casă este funcțională pe 70% din teritoriul țării noastre, putând fi dezansamblată și asamblată cu relativă ușurință și transportată în TIR. Potrivit studenților, durata de viață a unei astfel de case este de cel puțin 50 de ani, fiind o locuință sigură atât pentru copii și tineri cât și pentru cei mai în vârstă, putând totodată fi adaptată nevoilor persoanelor cu dizabilități.

Prispa definește casa românească

Revenind la simplitatea casei, realizată tocmai pe gusturile românilor, Marius Soflete a arătat că prin acest proiect se urmărește să se facă şi „o oarecare dreptate satului românesc, despre care ar trebui să nu mai vorbim despre el cu resemnare şi tristeţe în glas”. Astfel, echipa de studenți își dorește valorificarea potențialului pe care îl are satul românesc și încurajarea principiilor pe care funcționează acesta: atenţie pentru calitatea mediului şi utilizarea naturii nedistructiv, multifuncţionalitate, proiectare pasivă, socializare, spirit comunitar.

Pornind de aici, casa urmărește respectarea conceptului casei tradiționale românești: acoperişul  care semnifică scutul, supravieţuirea, soarele, casa în sine – vieţuirea, locuirea și prispa, un element foarte important, spațiul intermediar, pragul, tranziţia între exterior și interior.

„Prispa nu e nici complet înăuntru, nici complet în afară, este spaţiul umbrit unde te simţi confortabil şi în siguranţă, un loc de socializare şi împărtăşire de experienţe. Specifică arhitecturii de lemn tradiţionale româneşti, prispa a constituit întotdeauna un element cheie în compoziţia planimetrică şi spaţială – acesta este şi motivul pentru care am ales prispa ca motiv central al proiectului. Prispa este integrată în volumul casei prin extinderea  acoperişului, definindu-se în acest fel un alt element tradiţional, şi anume streaşina. Suprafaţa acoperişului devine suprafaţă activă solară, deoarece permite amplasarea panourilor fotovoltaice la un unghi optim, captând astfel maximul de energie solară. Spaţiul tehnic mansardat este încăperea ce înglobează toate echipamentele ce dau viaţă casei. O ţinem protejată, pentru a-i conserva eficienţa şi pentru a nu mări numărul operaţiunilor de mentenanţă. Integrăm astfel tehnologia contemporană în podul tradiţional”, a mai arătat Soflete.

Casa tradiţională a viitorului ar costa 70.000 de euro

Pentru că este un prototip, casa ecologică a studenților a impus o serie de cheltuieli suportate din atragerea unor sponsorizări – de fapt, cu asta s-au ocupat studenții de la Comunicare, de exemplu. Se pare că în sponsorizarea casei s-au implicat foarte multe firme, unele chiar de renume internațional, deoarece costurile prototipului se apropie de 120.000 de euro; trebuie ținut cont de faptul că aici intră diverse cheltuieli: structură, finisaje interioare şi exterioare, tâmplărie, echipamente şi izolaţie. În plus, costul mult mai mare al prototipului față de versiunea industrializată este explicat și prin faptul că o parte din materialele folosite sunt uşor diferite, deoarece prototipul trebuie să facă faţă la trei transporturi succesive, trei asamblări şi două dezasamblări.

„Ca o sumă aproximativă la care se va vinde casa ecologică odată intrată pe piață, m-aș opri undeva la 70.000 de euro. Prototipul pe care-l construim noi este, desigur, mai scump, asta pentru că aici sunt incluse absolut toate cheltuielile – uneori și erorile.  Nu este un preț foarte mare, dacă luăm în considerare faptul că vorbim de o casă transportabilă, care oferă siguranță și o economie considerabilă la energie”, a mai explicat Marius Soflete.

Casa românească ajunge la Madrid în toamnă

Casa ecologică tradițional românească va fi prezentată pentru prima oară la Madrid, în Spania, în cadrul Solar Decathlon Europe (SDE), o competiţie internaţională dedicată universităţilor și care promovează cercetarea în domeniul dezvoltării locuinţelor eficiente din punct de vedere energetic. La competiția din acest an participă 20 de echipe de pe patru continente din toată lumea – Spania, Franţa, Marea Britanie, Germania, Japonia, China, Danemarca, Egipt, Italia, România, Ungaria, Brazilia, Norvegia, Portugalia. Concursul nu este unul de concepte, casele trebuind prezentate prin construcție; astfel, casele trebuie asamblate în 14 zile şi dezasamblate în cinci zile, în Villa Solar, un sit special amenajat pentru competiţie, în Madrid. România participă pentru prima oară la această competiție cu Proiectul Prispa al studenților din universitățile bucureștene.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.