Din 40 de posturi de poliţie câte există în judeţ, IJP Covasna a stabilit reorganizarea în 5 secţii de poliţie rurală Inspectoratul Judeţean de Poliţie (IJP) Covasna a prezentat un proiect de reorganizare a activităţii de ordine publică în mediul rural, astfel încât acesta să se potrivească actualelor cerinţe, determinate de trecerea timpului, apariţia unor noi comune şi inclusiv noua tendinţă de regândire a serviciilor publice. În proiectul IJP se arată că, în prezent, în mediul rural covăsnean lucrează 163 de poliţişti de ordine publică, raportul

Din 40 de posturi de poliţie câte există în judeţ, IJP Covasna a stabilit reorganizarea în 5 secţii de poliţie rurală

Inspectoratul Judeţean de Poliţie (IJP) Covasna a prezentat un proiect de reorganizare a activităţii de ordine publică în mediul rural, astfel încât acesta să se potrivească actualelor cerinţe, determinate de trecerea timpului, apariţia unor noi comune şi inclusiv noua tendinţă de regândire a serviciilor publice. În proiectul IJP se arată că, în prezent, în mediul rural covăsnean lucrează 163 de poliţişti de ordine publică, raportul poliţist - populaţie fiind de un poliţist la 684 de locuitori, în condiţiile în care judeţul are 40 de comune, 122 de sate aparţinătoare şi 111.347 locuitori, reprezentând 49,5% din populaţia judeţului.

 

5 secţii de poliţie rurală în judeţul Covasna

Din 40 de posturi de poliţie câte există în judeţ, sediile a 33 sunt folosite cu titlu gratuit, în vreme ce pentru 7 dintre ele IJP Covasna achită chirii lunare.

După realizarea, la nivel naţional, a unui studiu referitor la activitatea poliţiei în mediul rural, la nivelul IJP Covasna s-a creat un grup de lucru care a stabilit reorganizarea poliţiei rurale în 5 secţii de poliţie rurală. Reorganizarea a fost gândită pe principiul arondării la Parchetele Sfântu-Gheorghe, Târgu-Secuiesc şi Întorsura Buzăului.

Astfel, secţia rurală pe zona Sfântu-Gheorghe va comasa 13 posturi de poliţie - Arcuş, Bodoc, Bixad, Boroşneul Mare, Chichiş, Ghidfalău, Hăghig, Ilieni, Malnaş, Micfalău, Ozun, Reci, Valea Crişului şi Vâlcele - necomasat.

Secţia rurală Târgu-Secuiesc va cuprinde tot 13 posturi de poliţie comasate - Breţcu, Catalina, Cernat, Dalnic, Estelnic, Ghelinţa, Lemnia, Mereni, Moacşa, Ojdula, Poian, Sânzieni şi Turia.

Cele mai mici secţii rurale vor fi cea de la Baraolt cu 5 posturi de poliţie comasate - Aita Mare, Belin, Brăduţ, Băţani, Vârghiş, secţia rurală Covasna cu 3 posturi de poliţie comasate - Brateş, Zagon, Zăbala şi postul de poliţie Comandău - necomasat şi secţia rurală Întorsura Buzăului, cu 4 posturi de poliţie comasate - Barcani, Dobârlău, Sita Buzăului şi Valea Mare.

 

Studiu asupra aşteptărilor populaţiei

Reorganizarea este motivată de studiul la nivel naţional realizat în scopul de a cunoaşte percepţia şi aşteptările comunităţii rurale cu privire la rolul şi activitatea poliţiei, precum şi identificarea modalităţilor optime de asigurare a controlului criminalităţii pe aspectele specifice mediului rural.

Studiul a relevat că există vulnerabilităţi precum o capacitate insuficientă de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional, deoarece volumul de muncă al poliţiştilor din mediul rural a crescut cu aproximativ 50% între 2005-2010, iar criminalitatea a crescut şi ea cu 30% în ultimii 5 ani.

Printre deficienţele constatate în urma acestui studiu se mai numără faptul că poliţiştii rurali nu pot asigura servicii non stop, nu-şi pot îndeplini toate atribuţiile în timpul programului de lucru, iar agresiunile asupra lor au crescut tocmai pentru că intervin singuri la evenimente. Cifrele arată că deşi personalul din mediul rural reprezintă 18% din totalul pe care îl are Poliţia Română, infracţiunile de ultraj împotriva acestora reprezintă 38,6% din totalul infracţiunilor de ultraj înregistrate de Poliţia Română în anul 2010.

 

Volum mare de muncă

În plus, volumul mare de muncă existent la nivelul posturilor de poliţie comunale îi determină pe poliţişti să-şi desfăşoare cea mai mare parte a activităţilor specifice la sediu şi nu pe teren, ceea ce duce la un deficit al legăturilor cu populaţia, în vreme ce funcţiile de poliţişti în mediul rural nu sunt atractive.

Principala problemă identificată a fost însă aceea că în actuala organizare, serviciul poliţienesc nu răspunde în totalitate aşteptărilor cetăţenilor din mediul rural, drept pentru care a fost elaborat la nivel central proiectul „Creşterea calităţii serviciului poliţienesc în mediul rural”.

În noua reorganizare se va ţine cont de actuala arondare la parchete privind activitatea de cercetare penală, iar una sau mai multe secţii de poliţie rurală vor putea fi înfiinţate pe aria teritorială de acţiune a unui parchet de pe lângă judecătorie.

În plus, se vor menţine actualele sedii ale posturilor de poliţie comunale, în vreme ce, de regulă, se vor desfiinţa funcţiile de şef de post.

Proiectul mai arată că sediul secţiilor de poliţie care acţionează în mediul rural va fi stabilit la un municipiu/oraş sau la un post de poliţie comunal care are un spaţiu corespunzător derulării activităţii şi care se află, de regulă, în proximitatea zonelor din competenţă.

 

Poliţiştii, mai aproape de oameni

Inspectoratele judeţene vor decide cu privire la programul de lucru al poliţiştilor secţiilor de poliţie, astfel încât să fie asigurată prezenţa permanentă la birou şi în teren, iar secţiile de poliţie din mediul rural se vor subordona şefului poliţiei municipale/orăşeneşti din municipiul/oraşul în care îşi are sediul parchetul în arondarea căruia se află.

Printre avantajele reorganizării se numără alocarea dinamică de resurse în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi pe bază de priorităţi, îmbunătăţirea managementului şi a capacităţii de luare a deciziilor în plan local, coordonarea eficientă a activităţilor, specializarea poliţiştilor şi creşterea calitativă a activităţii profesionale, delimitarea clară faţă de poliţia locală şi încurajarea înfiinţării de structuri de poliţie locală şi nu în ultimul rând creşterea oportunităţilor de carieră pentru poliţişti.

Reorganizarea ar trebui să aducă şi o economie bugetară de până la 1% comparativ cu situaţia actuală, menţinerea în primii doi ani a criminalităţii la nivelul anului 2011, reducerea cu 5% în primul an a numărului de infracţiuni de ultraj înregistrate împotriva poliţiştilor şi creşterea gradului de siguranţă a comunităţilor rurale, prin asigurarea patrulării intercomunale 24/24 ore.