Evenimentele din ultimele zile arată că tema siguranței în natură este mai actuală ca niciodată pentru comunitatea noastră. Autoritățile din Sfântu Gheorghe au fost nevoite să intervină direct în zonele locuite. Un urs a fost extras de pe strada Fermei, în timp ce pe Lunca Oltului a fost montată o capcană specială. În acest context, o simplă plimbare la marginea orașului sau în pădurile din județ nu mai este doar o chestiune de relaxare, ci și una de responsabilitate.

Pentru că o clipă de neatenție sau lipsa de pregătire pot transforma o zi reușită într-o situație critică, lansăm o serie de articole dedicate siguranței în natură, un ghid practic construit alături de specialiști locali. Pentru a afla cum gestionăm corect micile sau marile urgențe medicale care pot apărea pe traseu, am stat de vorbă cu doctorul Cezar Popescu, medicul angajat la Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Covasna. În acest prim episod al ghidului nostru, demontăm mituri urbane și oferim protocoale clare, bazate pe realitatea din teren, pentru cele mai frecvente pericole: căpușele, viperele, accidentările și deshidratarea.

Cum scoatem corect căpușele și când avem nevoie de antibiotic?

Multe persoane intră în panică la contactul cu o căpușă. Doctorul Cezar Popescu explică faptul că această insectă este relativ inofensivă, însă pericolul real vine de la bacteriile pe care le poate purta și transmite, cea mai cunoscută fiind cea care produce boala Lyme.

Căpușa își îngroapă capul în piele prin înșurubare pentru a ajunge la vasele de sânge. Corpul ei rămâne în exterior și își mărește volumul pe măsură ce se umple cu sânge. Medicul avertizează că o extragere greșită poate agrava lucrurile.

„În cazul în care găsește o căpușă atașată, aceasta trebuie extrasă ÎN ÎNTREGIME. Dacă nu este extrasă corect, corpul căpușei se va rupe de capul ei. Acesta va rămâne în pielea victimei și, în agonie, va elimina saliva cu bacterii în corpul victimei. Din acest motiv se recomandă ca extragerea căpușei să se facă de către o persoană care să cunoască tehnica corectă astfel încât căpușa să fie eliminată în întregime”, a spus medicul Cezar Popescu.

Ce facem după extragere:

• Dacă estimați că au trecut mai mult de 24 de ore de la momentul atașării până când a fost scoasă, este necesară o vizită la medic pentru prescrierea unui antibiotic cu rol de prevenție;
• Dacă eliminarea s-a făcut repede și complet, profilaxia cu antibiotic nu este necesară. În schimb, este recomandată urmărirea zonei.
• Dacă în următoarele zile sau săptămâni apare la locul înțepăturii un halou roșiatic (o pată în formă de cerc), victima trebuie să se prezinte imediat la medicul de familie sau la un medic infecționist.

Mușcătura de viperă: protocolul strict de supraviețuire

Întâlnirea cu o viperă este un scenariu care sperie orice persoană. Dacă se produce o mușcătură, panica este primul inamic. 

„În cazul unei mușcături de șarpe, prioritatea în prima fază este aceea de a ne pune în siguranță. Aceasta înseamnă îndepărtarea imediată de zona în care se află șarpele! Atenție! Nu încercați să prindeți sau să omorâți șarpele”, ne-a mai spus medicul. 

După ce vă îndepărtați de zona în care se află șarpele, trebuie să alertați imediat serviciile de urgență prin apel la 112. Persoana mușcată va rămâne, pe cât posibil, nemișcată și liniștită, fără să se deplaseze mai mult decât este necesar pentru a se pune în siguranță. Zona afectată de mușcătură va fi ținută mai jos decât nivelul inimii. 

Ideal ar fi ca membrul respectiv să fie imobilizat; de exemplu, în cazul piciorului, acesta va fi legat de celălalt picior. De asemenea, se urmărește zona mușcăturii și, dacă este posibil, se trasează cu un pix sau o cariocă marginea zonei roșii din jur, cu notarea orei la care s-a făcut acest marcaj. De remarcat că nu se recomandă tăietura în zona mușcăturii, „sugerea veninului” din plagă și nici utilizarea garoului.

Entorsele și deshidratarea: cum reacționăm corect pe teren

Pe munte sau în pădure, efortul fizic și terenul accidentat pot aduce alte probleme neplăcute, cum sunt leziunile articulare sau epuizarea. În cazul unei entorse, dr. Cezar Popescu precizează că atitudinea corectă presupune imobilizarea articulației afectate, pentru a nu mai produce leziuni și durere suplimentară. Pe teren se poate utiliza răcirea zonei cu comprese reci, iar dacă este posibil, regiunea afectată va fi menținută ușor ridicată, fapt care limitează umflarea zonei.

În ceea ce privește o deshidratare severă, soluția o reprezintă începerea rehidratării. Medicul atrage atenția că, în timpul drumeției, deshidratarea este produsă de căldura excesivă și efort, proces care se face prin transpirație. Din acest motiv, trebuie să ținem cont că în acest proces nu se pierde doar apă, ci și electroliți. 

„Se începe rehidratarea prin administrarea de apă în cantități mici (în funcție de toleranța victimei) și dese, apă în care se poate adăuga o cantitate de sare de bucătărie (de exemplu, 2-3 lingurițe la un litru de apă). Este important ca pacientul să consume treptat acest amestec, pentru a nu-i provoca voma, care va crește nivelul deshidratării”, ne-a mai spus doctorul Cezar Popescu.

Ce trebuie să avem în rucsac?

O pregătire corectă pentru drumeție implică și un minimum de echipament de prim ajutor pe care fiecare persoană ar trebui să îl poarte în rucsac. Doctorul Cezar Popescu precizează că o mini-trusă medicală ar putea să conțină câteva comprese sterile, una sau două feșe pentru pansamente, o rolă de leucoplast, o forfecuță și un dezinfectant, precum betadina, apa oxigenată sau rivanolul. De asemenea, dacă persoana se știe bolnavă, ea ar trebui să aibă în această trusă medicația personală, adaptată în funcție de durata călătoriei. 

„În această trusă își găsește locul o folie de supraviețuire (acea folie cu aspect metalizat, cu o parte aurie și cealaltă parte argintie) care poate să fie salvatoare de vieți în anumite situații (poate limita pierderile de căldură ale unei potențiale victime, în caz de accidentare, în caz de întârziere pe traseu – noaptea, etc.)”, mai spune medicul. 

În episodul următor lăsăm deoparte trusa medicală și trecem la regulile scrise și nescrise ale pădurii. Am vorbit și cu cei de la Direcția Silvică, așa că vom vedea exact unde avem voie să ne plimbăm, ce riscă cei care intră pe poteci cu ATV-ul sau cu bicicleta și cât de mari sunt amenzile pentru un foc aprins la voia întâmplării. Tot atunci vorbim și despre urși: ce facem concret dacă ne intersectăm cu unul, cum ne facem simțită prezența pe munte fără să deranjăm natura și care sunt zonele din județ unde au fost cele mai multe alerte în ultima vreme. Subiectul a mai fost abordat în trecut, în articolul „Cum să nu devii subiect de știre: ghid complet pentru a ieși cu bine dintr-o întâlnire cu ursul”, iar în episodul următor venim cu actualizarea completă a acestor recomandări salvatoare.