Mutațiile noului coronavirus vor putea fi depistate și într-un laborator din Sfântu Gheorghe
Clinica a cumpărat un secvențiator prin care se identifică tulpinile circulante
Laboratorul care anul trecut făcea și primele teste RT PCR pentru depistarea noului coronavirus din județ pregătește o nouă premieră: secvențierea de coronavirus, pentru identificarea și monitorizarea tulpinilor circulante ale coronavirusului, respectiv a mutațiilor pe care le suferă SARS-COV-2.
Pentru a face acest lucru, ProVitam, care este o clinică privată, a achiziționat recent un secvențiator Next Gen, cu o investiție de un milion de lei. În prezent, echipa de cercetători este la etapa în care pune la punct modul de lucru, iar de săptămâna trecută a început activitatea cu nouă probe selectate ca fiind posibil variantă britanică, majoritatea de la cetățeni din județ.
„Am achiziționat un secvențiator next gen, Next Generation Sequencing, cu care se pot face o grămadă de lucruri, dar în primă fază o să facem secvențiere de coronavirus. Asta înseamnă stabilirea informației genetice complete a virusului. (...) Practic, mutațiile unui virus se pot depista cu mare precizie prin secvențiere. (...) E o tehnică de biologie moleculară. Noi avem în echipă oameni care au mai făcut astfel de analize, dar la noi e o metodă nouă, deci sigur va trebui să parcurgem o etapă de îmbunătățire, să punem la punct toată procedura de lucru, că e extrem de laborioasă. Durează cam o săptămână până când, de la o probă, ajungi la rezultatul final”, ne-a spus șeful de laborator de la ProVitam, dr. Fejér Szilárd.
Identificarea și monitorizarea tulpinilor circulante ale noului coronavirus nu sunt, în sine, proceduri de impact pentru cetățeanul de rând și nu pot fi făcute la cerere, dar sunt importante pentru a ține epidemia sub control.
„Acum știm că aproape 100% din tulpinile circulante din România sunt tulpini din varianta britanică, deci sunt foarte puține cu alte variante. Practic, virusul fiindcă se răspândește foarte ușor trebuie avut grijă să nu pătrundă în țară o tulpină mai contagioasă, de exemplu varianta braziliană. Secvențierea e importantă și pentru că e o supraveghere a evoluției virusului și așa se identifică anumite tulpini care au anumite mutații care pot să schimbe virusul și să evite sistemul imunitar total sau parțial și chiar sistemul imunitar care e pregătit după vaccinare”, a mai spus Fejér Szilárd.
Șeful laboratorului a precizat și că în străinătate sunt programe serioase care se ocupă special de secvențierea coronavirusului, pentru a supraveghea mutațiile. Așa au și fost depistate tulpinile noi (varianta britanică, braziliană etc.). Tot el a spus că în țară, acest proces este realizat în câteva laboratoare (în București - la Cantacuzino, Matei Balș și la Medlife, dar și în Craiova și Suceava).
„În fazele incipiente ale epidemiei din România, sursa de infecție a fiecărui caz a fost identificată prin anchete epidemiologice amănunțite, urmate de detecția și izolarea/ carantinarea contacților. Odată cu răspândirea virusului în populația generală, această strategie nu mai poate furniza date exacte. Pe măsură ce virusul se răspândește, apar multiple oportunități de selecție naturală a unor mutații care pot avea impact major asupra transmisibilității virusului.
Secvențierea genomică oferă o alternativă de monitorizare în timp real a dinamicii transmiterii virale, prin identificarea unor secvențe care agregă împreună în clustere și corelarea lor cu datele clinice și epidemiologice”, se arată și pe site-ul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, care arată și că primele informații asupra întregului genom al virusului SARS-CoV-2 identificat în România, au fost obținute în Laboratorul Infecții Respiratorii Virale, Centrul Național de Gripă al institutului.
Este de precizat și că rezultatele analizelor făcute la clinica din Sfântu Gheorghe vor fi incluse într-o bază de date internațională, care este folosită pentru studii la nivel mondial despre evoluția virusului.
Pe viitor, secvențiatorul va putea fi folosit și la diagnosticarea personalizată, adică determinare de mutații care cauzează anumite tipuri de cancer, pentru tratament țintit, a mai spus Fejér Szilárd.